Page 2 - 1923-22-23
P. 2

150000000 oooooooooooc>ooooooooocoroooooooco^oc^x>oooooo(X>oo3<xx)OOTOoooooooooooo<>Dooooooooocoococ<>oooooooooooooooo<>ooooc>oooooooooooooooot

                                                                                   x
               A B O N A M E N T U L :                                    In ţară pe  /  an..........................Lei 60 —
                                                                                     2
                                                                          In streinătate pe V2 an . . Lai 100.—
                                                                          Un exemplar la chioşcuri şi librării 8 Lei
                                                                          Anunţurile se taxează cu 2 Lei cm     2
                    OOOOOOOOCXX)OOOOOOOOOOCXX>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOCXXXXXX)OCOOOOOOOOOOOOOO 00000000 00000000000000000000000000000000 000000 00 OOOOOOOO OOOOl





                             O simbioză: Şcoala şi tipografia



                                                               de:                                Bucureşti, 6 Dec. 1923.
                                                    I. Olimpiu Stefanovici-Svenk
                                                    profesor de l. engleză, publicist.

              Articolul  „îndeletniciri  de  iarnă“   profesorii  şi  învăţătorii  nu  citesc  e   nu  trebue  să  uite  cât  de  mult  şi  de
            al vecinului meu de clasă în „Gim­  şi  pentrucă  ei  sunt  aşa  de  plecaţi   biologic  e  legată  viaţa  lor,  de  traiul
            naziul din Braşov“ şi prietenului meu   pământului  de  poverile  apăsătoare   învăţătorilor  Naţiei  de  toate  catego­
            de  acuma,  Dl  Sebastian  Bornemisa,   ale  vieţii  zilnice,  încât  nu-şi  pot  ri­  riile Ia şcoală!'
            mi-a  sugerat  gânduri  pe  cari  soco­  dica  ochii  spre  cerul  albastru  al   Iovăţătorul  de  ţară,  profesorul  li­
            tesc  că  e  folositor  să  Ie  comunic  visului  şi  spre  soarele  de  ideal,  în­  ceal  de  oraş,  şi  profesornl  acade­
            prin  nepreţuita,  şi  în  felul  ei  unica  călzitor  şi  înviorător.  Şi  pot  spune,  mic,  —  Tripla  Alianţă  închegată  de
            revistă  de  familie,  care  e  „Cosin-  fără  să  mint,  acelaş  lucru  de  mulţi   curând  în  „Federaţia  Corpului  Di­
            zeana“.                             ingineri,  medici,  preoţi  şi  oameni  ai   dactic“,  hotărâtă  în  timpul  din  urmă
              D.  Sa  constată  că  stratul  intelec­  legilor,  din  generaţia  noastră,  prie­  să  dea  lupta  pe  moarte  cu  bufni­
            tualilor  este  anticultural,  sau  spo­  tene Bornemisa.               ţele întunerecului, pitite în toate un­
            radic  cultural  şi  din  snobism  —   Mulţi dintre noi, râvnitorii de carte,  gherele de lene şi viziunile de beznă
            ceeace este cam acelaş lucru.       de  concerte  şi  de  frumuseţile  aşter­  ale  Ţării,  —  sunt  cei  mai  buni  fa­
              Şi  în  legătură  cu  aceasta  :  „Re­  nute  pe  pânză,  de  arta  desenului   bricanţi  de  cititori  de  toate  felurile
            viste,  în  fruntea  cărora  strălucesc  şi  culorilor,  pierdem  pe  zi  ce  trece,   şi  vârstele  şi  pentru  tot  soiul  de
            nume evocative şi cu o largă supra­  atingerea  cu  sufletele  stârnitoare  de   producţii  ale  minunatei  măestrii  a
            faţă culturală, nu-şi pot urca cu nici   idealuri  ale  inspiraţilor  cuvântului,  tiparului.
            un  preţ  şi  cu  nici  o  sforţare  tirajul   Poiyhyrrrnîei  şl  frumoaselor  măestrii   Ei  fac  din  copiii  şi  tineretul  că­
            peste două-trei mii“.              plastice.                            tunelor  şi  marilor  oraşe  pe  cititorii
              Nimic mai adevărat, şi pentru noi   Pe  noi  ne  vor  readuce  la  cum­  cu  râvnă  ai  cărţilor  şi’  revistelor,  ei
            cari  prefacem  în  pâine  scrisul,  prin   părarea  şi  cetirea,  deci  şi  sprijini­  deschid setea de frumos a mulţinriL-
            porunca  creerului,  a  mânei  noastre   rea,  revisteior  şi  cărţilor  numai  îm­  lor, sete sfântă ce nu se   de­
            drepte,  nimic  mai  jalnic:  pâinea  a-  prejurările  ce  ne  vor  scoate  din  pe­  cât  odată  :u  cea  din^tirmă  suflare
            ceasta  nu-i  de  câtimea  şi  calitatea  şterile  de  nevoi  în  cari  ne  asvârli   a  vieţei:  Şcaatae  usina  cea  mare
            trebuincioasă  pentru  a  ajuta  duce­  răsboiul  şi  revoluţia  socială,  mai  de cititori; harnici cumpărători şi in-
            rea  mai  departe  spre  un  viitoi  de   ascunsă  sau  mai  pe  faţă,  petrecută  înghiţitori de publicaţii.
            desăvârşire  a  muncei  stoarse  din-  pe  toată  suprafaţa  Terrei.  Dar  dacă   Şcoala  care  pune  cea  dintâi  carte
            tr’o minte, care la urma urmelor are   revistele  vor  să  ne  recucerească,  ele   în  mânuşiţa  nedeprinsă  a  copilului
            şi  ea  graniţele  ei  de  efort,  biologic   nu  trebuie  să  piardă  nici  un  prilej   de  7  ani,  ea  e  cea  dintâi  care  face
            determinate. Ştiţi vorba sfânt de sin­  de  a  ne  apăra  rostul  nostru  de  pur­  din carte un tovarăş nedespărţit pen­
            ceră  şi  adevărată  a  lui  Michael  An-  tători  de  steaguri  de  ideal,  şi  de  tru  toate  clipele  vieţii  omenirei  ci­
           gelo:                               facle  de  lumină.  Odată  cu  ridicarea  vilizate. Şcoala—carte, sfânta duali­
              „Non  si  pensa  quanto  sangue  economică  a  „inteligenţei“  se  va  ri­  tate, — era să zic Doine, cu gândul
            costa“ *                           dica  matematic  de  fatal  standard-ul   la Sfânta Treime, — voi sunteţi de-a
              Lucrurile  stau  negreşit  asa  cum   revistelor  şi  al  tuturor  publicaţiilor,   pururea şi de nedeslipit îmbrăţişate.
           le  înfăţişează  idealistul  director  al   atât  sub  raportul  câtimei  cât  şi  al   Atâta  trăeşte  cartea  şi  scriitorul
            „Cosinzenei“, vecinul meu de clasă,  bunelor, mai bunelor însuşiri ale lor.  ei,  cât  poate  trăi  şcoala;  sunt
           din adoiescenţă.                      Deci  în  interesul  chiar  al  vieţuirii   atâţia  cititori  de  reviste,  aţâţi  ascul­
              Ci  nu  mă  pot  opri  de  a  toarce  publicaţiilor  de  tot  felul  şi  al  arte­  tători  de  concerte  şi  vizitatori  de
           firul  gândului  mai  departe  şi  iată-1   lor  de  toate  chipurile,  sprijiniţi-ne   expoziţii,  câte  capete  cititoare  şi
           în continuare:                      în  lupta  noastră  pentru  desrobirea   minţi  doritoare  de  cultură  poate
              îmi  vine  să  cred  .că  anticultura-  „muncitorilor  cu  pătura  cenuşie  a   plăsmui  munca  trudnică  a  tuturor
           litatea intelectualilor noştri, sau dacă   creerului“! Viaţa publicistică e* „di­  învăţătorilor.
           doriţi  a  unei  bune  părţi  dinT’înşii,  rect proporţionată“, cum ar zice ma­  Intr’un  articol  pe  care  în  calita­
           e  mai  mult  sau  mai  puţin  nemoti­  tematicii,  cu  nivelul  de  viaţă  al  in­  tea  mea  de  profesor  l-am  publicat
           vată.                               telectualilor,  cari  par  a  se  hotărî  să  astâ-vară  (v.  „Neamul  Românesc“
             Eu,  cel  puţin,  constat  în  cercul   omenească  cetatea  pierdută  şi  prin   artic. „Greva Profesorilor“) spuneam
           meseriei mele de profesor că dacă   sforţările spre luptă ale „Uniunei In­  cuvintele,  cu  cari  auto-plagiindu-mă
                                               telectualilor“.                     închei aceste rânduri:
             * Nu vă puteţi închipui cât sânge costă.  Dar învăţătorii Naţiei prin scris  „Noi facem din copiii gânguritori
   1   2   3   4   5   6   7