Page 20 - 1923-22-23
P. 20

Pag. 344                            - - - -   C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  25—XI şi 10—XII 1923

                                               puite,  a  mai  căzut  unul.  „Conştiinţa  trezit  un  simpatic  ecou  şi  învăţatul
                                               Românească“, simpatica publicaţie a  profesor  delà  universitatea  din  Cluj,
                                               unui  distins  mănunchiu  de  cărturari   dl  Dr.  Alexandru  Borza,  i-a  făcut
                                               din  Cluj  a  închinat  şi  ea  steagul   o  primire  entuziastă  chiar  în  co­
                                               după  o  luptă  scurtă,  în  cursul  că­  loanele  unei  foi  politice.  Cu  atât
                                               reia  ne-a  dat  însă  strălucitoare  pa­  mai  mare  ne-a  fost  însă  mirarea,
                                               gini  de  cultură  şi  politică  naţională  când  am  aflat  peste  câteva  zile  în
                                               nefalşificată  şi  neînglobată  în  mre­  ziarele  ungureşti  grave  învinuiri  la
                                               jele  niciunui  partid.  Odată  cu  dis­  adresa  dlui  profesor  Prodan,  că
                                               pariţia  „Conştiinţei  Româneşti“  Ar­  partea  referitoare  la  flora  Transil­
                                               dealul  pierde  una  dintre  cele  mai  vaniei  din  opera  sa  ar  fi  o  teme­
                                               serioase publicaţii ale sale şi regretul   rară  plagiare  a  profesorului  Dr.
                                               pentru  pierderea  ei  nu-l*  atenuiază  Alexandru lâvorka din Budapesta.
                                               nimic,  decât  doar  apariţia  noului   Funcţiuni pentru... studenţi.
                                               organ  de  luptă  naţională,  apărut  în   Administraţia unui domeniu din Ger­
                                               Cluj  subt  direcţia  d-lui  Emil  B.  Va-   mania publică următorul anunţ inte­
                                               siliu subt titlul „Ideea NaţionalăV  resant din punct de vedere al trans­
                                                 Înregistrând  odată  cu  moartea   formării stărilor sociale de după răs-
             Numărul proxim al revistei noas­  „Conştiinţei  Româneşti“  apariţia  a-   boiu :
           tre va apărea înainte d$ Crăciun şi va   cestui  nou  ziar  de  luptă  dârză  şi   „Se  caută  un  păzitor  de  noapte
           fi  număr  de  sărbători.  In  acel  nu­  neşovâitoare,  dorim  ca  publicul  ro­  pentru  un  domeniu  în  apropiere  de
           măr  vom  publica,  pe  lângă  condi­  mânesc  să-i  dea  tot  sprijinul,  căci   Gottingen.  Postul  este  foarte  potri­
           ţiile  de  abonament  pe  anul  1924  şi   vrednic  este.  Adresa  „Ideei  Naţio­  vit  pentru  studenţii  delà  Colegiul
           lista  tuturor  acelora,  cari  au  re­  nale“ în Cluj, strada Băii 6.  din  acest  oraş,  fiind  cale  ferată  la
           fuzat  până  acum  să  ne  plătiască   Agatha  Bârsescu.  Cea  mai  for­  dispoziţie“.
           abonamentul.                        midabilă  putere  dramatică,  pe  caro   Ziarul  în  chestiune  face  apoi  ur­
                                               a  născut-o  vreodată  solul  României,
              Romanul  nostru.  In  acest  număr   a  smuls  două  seri  de-arândul  ne­  mătoarea observaţie:
           se  isprăveşte  romanul  „In  lumea   sfârşite  aplauze  din  inimile  publi­  „Ne mirăm, că administraţia ace­
            pierdută“  pe  care  am  început  a-1   cului românesc din Cluj. Venită după   stui  domeniu  se  mulţumeşte  numai
            publica  încă  în  numărul  prim  din   vre-o  15  ani  de  absenţă  din  ţară,   cu  studenţi  ca  păzitor»  de  noapte.
            anul  curent.  Ţinem  cu  acest  prilej   Agatha  Bârsescu  a  găsit  acum  la   Faţă  cu  grija,  ce  o  poartă  munci­
            să  mulţumim  dlui  Dr.  Ionel  Pop,   reîntoarcere  nu  numai  o  ţară  româ­  torilor  intelectuali,  ar  putea  foarte
            care  a  tradus  acest  roman  atât  de   nească  mărită  ci  şi  un  public  cul­  bine  oferi  demnitatea  de  păzitor  de
            interesant,  direct  din  limba  engleză   tural mult mai pretenţios decât altă­  noapte  unui  docent,  sau  chiar  unui
            şi anume pentru cetitorii noştri.  dată.  Triumful  Agathei  Bârsescu  a   profesor  universitar,  a  cărui  plată
              Conferinţa  d-nului  Octavian    fost  cu  toate  acestea  deplin.  Puterea   este  cu  mult  inferioară  aceleia  a
            Goga,  despre  ideia  naţională,  ţinută   ei  artistică  a  mulţumit  şi  cele  mai   grăjdarilor  fericitului  proprietar  al
            în  faţa  studenţilor  universitari  din   pretenţioase  exigenţe,  şi  tocmai  din   domeniului.“
            Cluj,  a  fost  o  ’  admirabilă  şi  neîn­  pricina aceasta publicul s’a unit căl­  Valoarea muncii intelectuale.
            trecută  chiemare  de  luptă,  pe  care   duros la omagiile, pe cari i le-a adus   Războiul  mondial  a  ranversat  în­
            cântăreţul  naţionalismului  celui  mai   pe  scena  luminată  marei  tragediene  treagă  situaţia  omenirii,  provocând
            curat a rostit-o unei uriaşe asistenţe,   ansamblul  Teatrului  Naţional  din  în  multe  cazuri  anomalii  de  rară
            însufleţită  până  la  paroxism.  Ova-   Cluj în frunte cu directorul ei.  ciudăţenie.  Aşa  de  pildă  munca
            ţiunile  făcute  cu  acest  prilej  distin-,   O  nouă  premieră.  După  repre­  intelectuală,  care  înainte  de  1914
            sului  poet  academician  au  fost  o   zentaţiile  date  una  după  alta  de   avea  o  valoare  superioară  celei  fi­
            vie  dovadă  de  puterea  covârşitoare,   către  Mărioara  Voiculescu,  Mano-   zice,  astăzi  a  scăzut  la  o  gradaţie
            cu  care  d-I  Octavian  Goga  ştie  să   lescu  şi  Agatha  Bârsescu,  —  Tea­  ridicolă.  Un  exemplu  ni-1  dă  Doc­
            smulgă  din  sufletul  masselor  dra­  trul  Naţional  din  Cluj  a  dat  o  nouă   torul  Alfred  Dôblin  din  Berlin.  Re­
            gostea pentru o idee.               premieră:  „Banii“  în  3  acte  de   numitul  psichiatru  a  primit  delà
              Un  nou  tenor.  înregistrăm  la   Octave  Mirbeau.  Rolul  principal   Casa  bolnavilor  prin  mandat  poştal
            Opera Română  din Cluj debutul tâ­  al  piesei  a  fost  cu  multă  pricepere   suma de  un milion de  mărci, pentru
            nărului  tenor  ardelean  lndrieş.  care  jucat  de  dl  Neamţu-Otonel,  căruia   tratamentul făcut unui bolnav.
            are  o  voce  foarte  plăcută  şi  a  se­  i-a  reuşit,  în  adevăr,  să  creieze  la   Milionul  acesta  de  mărci  după
            cerat  călduroase  aplauze  în  „Ma­  perfecţie tipul lui Isidor Lechat. Pă­  cursul  delà  3  Nov.,  când  1  Dolar
            dame  Butterfly“.  După  stângăciile   cat  că  succesul  piesei  a  fost  cu  cota 421 miliarde de mărci, 1 marcă
            inerente  oricărui  artist,  care  păşeşte   toate  acestea  aproape  total  com­  de  aur  100  de  miliarde,  1  fenig
            pentru prima oară pe scenă, domnul   promis  de  jocul  d-rei  Miriam,  care   un  miliard,  —face  abia  a  mia  parte
            lndrieş va ajunge, de sigur, la o re­  n’a  ştiut  ori  n’a  putut  să  se  inden-   dintr’un fenig.
            pede familiarizare cu rampa şi atunci   tifice  nici  în  gesturi  şi  nici  în  a-   Prin  urmare  munca  eruditului
            va  deveni  nu  numai  tenorul  sim­  titudini  cu  persoana  Germainei  lui   doctor  a  fost  plătită  abia  cu  a  mia
            patic,  cald  şi  fermecător,  ci  şi  ar­  Mirbeau.                    parte  dintr’un  fenig,  pe  când  un
            tistul apreciat şi distins.           Un  plagiat?  In  vitrinele  libră­  măturător  de  stradă  este  de  mii  de
              Mai  puţini  cu  unul.  Dintre  rân­  riilor  din  Cluj  a  apărut  nu  de  mult  ori mai bine retribuit.
            durile  noastre,  ale  publicaţiilor  cul­  o  carte  de  specialitate  subt  titlul:   Cu  drept  cuvânt  Doctorul  Dôblin
            turale,  care  ne  luptăm  pas  de  pas  Flora  României,  de  /.  Prodan.  In   se  întreabă  unde  vom-  ajunge,  cu
            cu  neajunsurile  cele  mai  neînchi­  cercurile  ştiinţifice  această  carte  a  aceste norme... anormale.
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24