Page 20 - 1923-22-23
P. 20
Pag. 344 - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - 25—XI şi 10—XII 1923
puite, a mai căzut unul. „Conştiinţa trezit un simpatic ecou şi învăţatul
Românească“, simpatica publicaţie a profesor delà universitatea din Cluj,
unui distins mănunchiu de cărturari dl Dr. Alexandru Borza, i-a făcut
din Cluj a închinat şi ea steagul o primire entuziastă chiar în co
după o luptă scurtă, în cursul că loanele unei foi politice. Cu atât
reia ne-a dat însă strălucitoare pa mai mare ne-a fost însă mirarea,
gini de cultură şi politică naţională când am aflat peste câteva zile în
nefalşificată şi neînglobată în mre ziarele ungureşti grave învinuiri la
jele niciunui partid. Odată cu dis adresa dlui profesor Prodan, că
pariţia „Conştiinţei Româneşti“ Ar partea referitoare la flora Transil
dealul pierde una dintre cele mai vaniei din opera sa ar fi o teme
serioase publicaţii ale sale şi regretul rară plagiare a profesorului Dr.
pentru pierderea ei nu-l* atenuiază Alexandru lâvorka din Budapesta.
nimic, decât doar apariţia noului Funcţiuni pentru... studenţi.
organ de luptă naţională, apărut în Administraţia unui domeniu din Ger
Cluj subt direcţia d-lui Emil B. Va- mania publică următorul anunţ inte
siliu subt titlul „Ideea NaţionalăV resant din punct de vedere al trans
Înregistrând odată cu moartea formării stărilor sociale de după răs-
Numărul proxim al revistei noas „Conştiinţei Româneşti“ apariţia a- boiu :
tre va apărea înainte d$ Crăciun şi va cestui nou ziar de luptă dârză şi „Se caută un păzitor de noapte
fi număr de sărbători. In acel nu neşovâitoare, dorim ca publicul ro pentru un domeniu în apropiere de
măr vom publica, pe lângă condi mânesc să-i dea tot sprijinul, căci Gottingen. Postul este foarte potri
ţiile de abonament pe anul 1924 şi vrednic este. Adresa „Ideei Naţio vit pentru studenţii delà Colegiul
lista tuturor acelora, cari au re nale“ în Cluj, strada Băii 6. din acest oraş, fiind cale ferată la
fuzat până acum să ne plătiască Agatha Bârsescu. Cea mai for dispoziţie“.
abonamentul. midabilă putere dramatică, pe caro Ziarul în chestiune face apoi ur
a născut-o vreodată solul României,
Romanul nostru. In acest număr a smuls două seri de-arândul ne mătoarea observaţie:
se isprăveşte romanul „In lumea sfârşite aplauze din inimile publi „Ne mirăm, că administraţia ace
pierdută“ pe care am început a-1 cului românesc din Cluj. Venită după stui domeniu se mulţumeşte numai
publica încă în numărul prim din vre-o 15 ani de absenţă din ţară, cu studenţi ca păzitor» de noapte.
anul curent. Ţinem cu acest prilej Agatha Bârsescu a găsit acum la Faţă cu grija, ce o poartă munci
să mulţumim dlui Dr. Ionel Pop, reîntoarcere nu numai o ţară româ torilor intelectuali, ar putea foarte
care a tradus acest roman atât de nească mărită ci şi un public cul bine oferi demnitatea de păzitor de
interesant, direct din limba engleză tural mult mai pretenţios decât altă noapte unui docent, sau chiar unui
şi anume pentru cetitorii noştri. dată. Triumful Agathei Bârsescu a profesor universitar, a cărui plată
Conferinţa d-nului Octavian fost cu toate acestea deplin. Puterea este cu mult inferioară aceleia a
Goga, despre ideia naţională, ţinută ei artistică a mulţumit şi cele mai grăjdarilor fericitului proprietar al
în faţa studenţilor universitari din pretenţioase exigenţe, şi tocmai din domeniului.“
Cluj, a fost o ’ admirabilă şi neîn pricina aceasta publicul s’a unit căl Valoarea muncii intelectuale.
trecută chiemare de luptă, pe care duros la omagiile, pe cari i le-a adus Războiul mondial a ranversat în
cântăreţul naţionalismului celui mai pe scena luminată marei tragediene treagă situaţia omenirii, provocând
curat a rostit-o unei uriaşe asistenţe, ansamblul Teatrului Naţional din în multe cazuri anomalii de rară
însufleţită până la paroxism. Ova- Cluj în frunte cu directorul ei. ciudăţenie. Aşa de pildă munca
ţiunile făcute cu acest prilej distin-, O nouă premieră. După repre intelectuală, care înainte de 1914
sului poet academician au fost o zentaţiile date una după alta de avea o valoare superioară celei fi
vie dovadă de puterea covârşitoare, către Mărioara Voiculescu, Mano- zice, astăzi a scăzut la o gradaţie
cu care d-I Octavian Goga ştie să lescu şi Agatha Bârsescu, — Tea ridicolă. Un exemplu ni-1 dă Doc
smulgă din sufletul masselor dra trul Naţional din Cluj a dat o nouă torul Alfred Dôblin din Berlin. Re
gostea pentru o idee. premieră: „Banii“ în 3 acte de numitul psichiatru a primit delà
Un nou tenor. înregistrăm la Octave Mirbeau. Rolul principal Casa bolnavilor prin mandat poştal
Opera Română din Cluj debutul tâ al piesei a fost cu multă pricepere suma de un milion de mărci, pentru
nărului tenor ardelean lndrieş. care jucat de dl Neamţu-Otonel, căruia tratamentul făcut unui bolnav.
are o voce foarte plăcută şi a se i-a reuşit, în adevăr, să creieze la Milionul acesta de mărci după
cerat călduroase aplauze în „Ma perfecţie tipul lui Isidor Lechat. Pă cursul delà 3 Nov., când 1 Dolar
dame Butterfly“. După stângăciile cat că succesul piesei a fost cu cota 421 miliarde de mărci, 1 marcă
inerente oricărui artist, care păşeşte toate acestea aproape total com de aur 100 de miliarde, 1 fenig
pentru prima oară pe scenă, domnul promis de jocul d-rei Miriam, care un miliard, —face abia a mia parte
lndrieş va ajunge, de sigur, la o re n’a ştiut ori n’a putut să se inden- dintr’un fenig.
pede familiarizare cu rampa şi atunci tifice nici în gesturi şi nici în a- Prin urmare munca eruditului
va deveni nu numai tenorul sim titudini cu persoana Germainei lui doctor a fost plătită abia cu a mia
patic, cald şi fermecător, ci şi ar Mirbeau. parte dintr’un fenig, pe când un
tistul apreciat şi distins. Un plagiat? In vitrinele libră măturător de stradă este de mii de
Mai puţini cu unul. Dintre rân riilor din Cluj a apărut nu de mult ori mai bine retribuit.
durile noastre, ale publicaţiilor cul o carte de specialitate subt titlul: Cu drept cuvânt Doctorul Dôblin
turale, care ne luptăm pas de pas Flora României, de /. Prodan. In se întreabă unde vom- ajunge, cu
cu neajunsurile cele mai neînchi cercurile ştiinţifice această carte a aceste norme... anormale.