Page 21 - 1923-22-23

25—XI si 10—XII. 1923 C O S I N 2 E À N À Pag. 345
9
O nouă boală. America tuturor tance (Franţa) trăia de multă vreme trale* unde s’a dat jos în mulţime
invenţiilor a descoperit de curând o maica Theresa-Maria cu numele şi o ţărancă, ce venia dela Abator
nouă boală, căreia i-a dat numele: de-acasă d-na Durand. Călugăriţa cu două..gâşte într’un coş dosit
gripa dracului. Leagănul ei este avea de 23 de ani o stare fizică sub banca premierei.
Washigton. Boala se manifestă prin- foarte şubredă, era debilă, n’avea Lumea şi-a dat imediat seama,
tro lipsă de poftă de mâncare, ame­ poftă de mâncare şi pe deasupra că gâştele au comis infamia, ciu­
ţeli, dureri de cap şi aparenţe de mai umbla şi în cârji, deoarece pind călătorii de pulpa piciorului,
sufocare. De observat este că pi­ picioarele n’o slujiau din cauza şi că bietul bătrân era nevinovat.
cioarele înţepenesc şi bolnavul nu unei paralizii. Au urmat scuze reciproce.
se poate mişca. După douăzeci si trei de ani de Pe urmă s’a râs bine de aceasta
Boala se manifesta mai ales la suferinţe Maica Theresa în anul tragi-comedie. Mai bine a râs ţă­
cei tin£ri, sub 20 de ani. Bătrânii acesta, cam pela începutul lui Oc- ranca, care cunoştea autorii... cri­
nu sufere de aceasta gripă. tombre auzi o voce lăuntrică, care-i mei, dar nu i-a denunţat de frica
Norocul este, că nu e periculoasă. zicea mereu: „Umblă, umblă!“ taxei.
Durează numai patru zile şi nu Călugăriţa emoţionată îşi aruncă Dar ce era să păţiască bătrânul
lasă nicio urmă în organism. cârjile şi spre marea ei uimire în­ numai cei, cari cunosc Bucureştii,
Afară de aceasta nu e nici mor­ cepu sâ'umble, picioarele slujindu-o îşi dau seama.
tală aşa, că alarma Americanilor nu pe deplin. Infirma se vindecase Cum mor împăraţii. Cu toată
pare a fi justificată. complect înti’o clipă în mod mira­ splendoarea în care se scaldă ca­
Sadism religios. înaintea unei culos. petele încoronate, viaţa lor este de
judecătorii de ocol din Berlin s’a Faptul acesta a fost constatat de multeori un supliciu, iar moartea
desbătut mai dăunăzi un proces medicul Pierre Duponyt, senator, un adevărat mister. Cine nu-şi
interesant prin originalitatea lui. care îngrijia mai înainte pe bolnavă. aduce aminte de tragedia dela Ma­
Acuzata, văduva unui funcţionar Minunea aceasta nemai auzită a yerling, în care actorul principal,
a fost trasă la bara justiţiei pentru produs o mare vâlvă în întreg ţi­ archiducele Rudolf de Habsburg
motivul, că-şi maltrata copilul, o nutul şi Maica Theresa e conside­ după cele mai verosimile constatări
fetiţă de 13 ani, care din cauza rată ca o sfântă. a murit asasinat de bărbatul înşelat
chinurilor îngrozitoare, ce le îndura, O tragi-comedie în tramvai. al contesei Vecsera. Cu toate aces­
devenise un adevărat schelet. Tramvaiele Bucureştilor pe lângă tea o mulţime de legende, cari de
Denaturata mamă era învinuită hoţii de buzunare mai procură şi cari mai fantastice s’au făurit în
jurul morţii lui. Poporul însuşi for­
din partea unor rudenii ale sale, alte distracţii călătorilor. De pildă, mulase legenda, că archiducele n’ar
că scula* fetiţa Ia 5 dimineaţa şi o dăunăzi, pe o bancă dintr’un vagon fi mort, şi că în locul Iui ar fi fost
făcea să stea goală în ghenunchi, „15“ care se străduia cătră „Halele înmormântat o figură asemănătoare
pe pietrii şi pe sticlă pisafăTâteva Centrale“” sfétëaTo drăgălaşe pre­ de ceară, aşa cum se vede în pa­
ore, şi să se închine. De mâncare mieră delà „Bon Gout“, aături de norame.
nu-i dedea decât doar, să nu moară un viţios „vieux coureur“, sau cel Secretul mormintelor poate fi
de foame, iar de culcat o culca puţin, având aceasta aparenţă. In desvelit numai prin deschiderea şi
într’o lădiţă strâmtă, aşa încât ne­ diferite rânduri pudica premieră a cercetarea lor. Intradevâr acest sis­
norocita fiinţă nu putea întră de­ arătat nelinişte şi a privit cu tem duce la surprinderi senzaţio­
cât fâcându-se ghem. ochi de vultur asupra „neastâmpă­ nale. Căci iată ce s’a descoperit
Toate aceste chinuri îngrozitoare ratului“ moşneag. de curând în Rusia :
— spun rudele — făceau o deose­ Ba la un moment dat, nemai Din ordinul guvernului sovietic
bită plăcere bătrânei, care suferea putând suferi „ciupelile“ bătrânu­ s’au deschis toate criptele, în cari
de demenţă religioasă. lui s’a sculat enervată şi i-a apli­ au fost înmormântaţi ţarii Rusiei în
înaintea justiţiei bătrâna, o figură cat o pereche de palme ... glacés. mausoleul lor dela Ţarskoje-Selo
osoasă, rău hrănită, cu o înfăţişare A urmat o discuţie vehementă, pentru a li-se lua giuvaerurile şi
de maniacă fanatică, îmbrăcată ceartă, insulte, chestionări din lucrurile de preţ. Intr’una din cripte
într’o haină neagră uzată a făcut partea ultragiatului, plânsete, leşi­ odihnea ţarul Alexandru I, cel care
depoziţii categorice: nuri, din partea opusă. a luptat împotriva lui Napoleon.
— „Da, — răspunse ea hotă­ Bătrânul voia cu orice preţ să-şi Alexandru I. a murit la 1825 la
râtă — am făcut un fapt demn. dovedească nevinovăţia. Premiera, Taganrog După moarte a fost aşe­
Toţi câţi sunteţi aci nu pricepeţi dincontră, îl acuza de necuviinţă, zat într’un coşciug simplu şi închis
nimic din aceste lucruri. Eu ascult căci... a ciupit’o de picior. La a- fără ca rudeniile sau intimii săi,
de o voce internă, care-mi dictează, ceasta acuză s’a asociat şi o vecină să-l mai poată vedea şi depus în
ce să fac, pentrucă aşa e bine. a premierei, care voia să-şi Drobeze mausoleul ţarilor pentru odihnă
Aşa mi-a spus şi bărbatu-meu să umbreluţa pe demijobenul nou-nouţ vecinică.
procedez, când mi s’a arătat odată al îndrăsneţului... satir. Cu prilejul deschiderii de curând
în vis. Copila are pe dracu în ea lnzadar erau toate scuzele, toată a mormintelor ţarilor s’a putut ob­
şi trebuie să-l scot afară“. mirarea bietului nevinovat. serva cu suprindere, că în coşciu­
Medicul expert a văzut, că are Şi cum în asemenea cazuri opinia gul ţarului Alexandru I nu se gă-
de a face cu o maniacă, d-e aceea publică se acomodează totdeauna sia corpul răposatului ci vreo câţiva
acuzata a fost supusă unui examen de partea celui mai slab, întreg bolovani împachetaţi.
medical şi internată într’un asii de tramvaiul a luat partea insultatei Bolşevicii se întreabă cu mirare,
alienaţi. şi voia să linşeze pe nenorocitul ce mister planează asupra morţii de
O minune în zilele noastre. ... amorez. * acum o sută de ani a ţarului Ale­
In mănăstirea Sacré-Coeur din Con- Noroc, că au sosit * Halele Cen­ xandru.