Page 22 - 1923-22-23
P. 22
Pag. 346 1 1 - ■ ■ - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - ---------------- 25—XI şi 10-X11 1923
Emanciparea turcoaicelor. Se Şi amândoi au ascultat de glasul stabili diagnoza bolnavului. Astfel
ştie, că turcoaicele nu puteau a- destinului şi s’au apucat să scrie. la cine consultaţii făcute de doctorii
părea în public descoperite la faţă. Versurile lor tămăduiesc cu drept amintiţi mai sus, trei au fost stabi
Libertatea aceasta o aveu numai în cuvânt rănile sufletului omenesc. lite mai înainte de Schermann prin
harem. Coranul le interzicea să-şi examinarea scrisului bolnavilor. Se
Nedelicateţă pedepsită. Ziarele
arate, faţa şi altei lumi, decât aceleia americane discută cu aprindere con crede, că şi în celelalte două Scher
a căminului turcesc. Războiul a in mann ar avea dreptate, iar doctorii
trodus însă multe modificări până flictul tragic al unei căsnicii din s’au înşelat.
şi în imperiul nepătruns al Cora Chicago. Despre calitatea aceasta magică
Părerile sunt împărţite. Bărbaţii
nului. Turcoaicele, în deosebi în susţin, că pedeapsa aplicată de fe- a expertului sunt diferite versiuni.
timpul ocupaţiunii Constantinopo- Unii spun, că este un caz de tele
lului de către trupele aliate au în mee soţului a fost prea aspră. Fe patie, alţii, că Schermann ar fi în
drăznit să iasă pe stradă neacope meile din contră aplaudă gestul zestrat cu calităţi supraomeneşti,
soţiei, faţă de nedelicateţa soţului.
rite. Ba soţia lui Kemal Paşa a a- Ce s’a întâmplat. O doamnă,’care alţii iarăşi, că ar fi sărit peste zece
doptat cu totul moravurile europen- secole, însuşindu-şi un nou simţ,
celor noastre. avea pe semne mania curăţeniei, — al şaselea, necunoscut nouă con
făcea dese observaţiuni bărbatului
Una dintre turcoaicele mai în timporanilor.
drăzneţe a mers şi mai departe cu că nu-şi şterge picioarele şi-i mur
europenizarea moravurilor. Ea a a- dăreşte parchetul şi covoarele. Băr Bărbat bun. Este foarte greu
părut pe scena teatrelor turceşti, batul lua în glumă observaţiile fe- pentru o femee cu toane să găsiască
meei şi uita totdeauna de obligaţia
unde până în prezent rolurile fe impusă. Dar desperarea femeei cre un bărbat bun. La noi, dificultăţile
meilor le jucau numai bărbaţii. divorţului silesc femeile să se mul-
Domnişoâra Eliza Binemegian o ştea. Până când într’o zi cuprinsă ţumiască cu ce are şi de voe, de
încântătoare fiică a Islamului a ur de furie, când a descoperit pe du nevoie să considere bărbatul bun.
şumele şi pe covoare urmele a luat
cat cea dintâi scena teatrului turc, In America însă, unde căsătoriile se
în aplausele scriitorilor, cari şi-au un browning şi i-Pa descărcat în închee şi se deschee, cum se a-
inimă. Pedeapsa, ce e drept a fost prinde şi se stinge o lampă elec
mobilizat cu toţii condeele în favo
rul emancipării turcoaicelor. cam aspră. Peiele iritante însă nu trică, capriţiile femeei, de a-şi găsi
se vor mai vedea pe covoare.
Nu se ştie, ce vor face la rândul pe adevăratul bărbat, nu mai au
lor habotnicii turci, câri văd în a- Japonezele împotriva luxului. sfârşit.
ceasta mişcare o profanare a‘ Cora Marele cataclism din Japonia a Astfel ne povesteşte un ziar ame
nului. Guvernul însuşi nu pare a avut o puternică influinţă asupra rican, că Dna Cora, Walker Jates,
fi favorabil noii mişcări femeniste spiritului femeei nipone. Frucler, Iogcer, Barnes, Butcher,
din Turcia şi se crede mai mult, Jalea aruncată asupra ţării lor Crow, Whitney, Porter, Sranson,
că se va reveni la vechea tradiţie. li-a modificat gustul şi pretenţiile. Liliey, La Forge — caută de 29 de
Oricum ar fi, începuturile de e- Eleganţa şi luxul, care le învăluia ani pe adevăratul bărbat. Numele
mancipare ale turcoaicelor sunt pe aceste fiice, ale împărăţiei mătă- înşirate mai sus sunt toate ale Dnei
destul de interesante. Ceeace ne surilor a dispărut. Mătasea, care e Cora, dăruite de bărbaţii legitimi
miră este, că până acum femeni- producţia abundentă a ţării lor va pe cari i-a avut şi cari trăesc şi
stele europene n’au făcut niciun de inunda pe alte continente, căci ni aztăzi, poate, zile fericite, cu femei
mers pentru scăparea surorilor lor pona în jalea ei nu o mai înbracă. mai puţin pretenţioase. Cel din urmă
turce din sclăvie, atunci când în In Japonia s’au pornit puternice cu din acest lung pomelnic d. La Forge
multe ţări ele şi-au câştigat înalte rente de stârpire a luxului. Feme pare a fi cel visat, deoarece în
situaţii în conducerea Statului. ile poartă numai haine de bumbac decurs de zece zile de căsnicie n’a
şi de lână. Eleganţa orientală de primit nicio lecţie conjugală. S’au
Diverse. Ludovic XIV a întrebat poate că vârsta a mai liniştit cap
odată pe o cumnată a sa, pe Du altădată a luat o înfăţişare de mo riţiile Dnei Cora, trezindu-o la pri
destie, de resemnare, de doliu.
cesa de Orleans. o prinţesă ger Înţelepciunea femeei japoneze se virea mai limpede a realităţii.
mană, care avea mâni mari: „Ce-o manifestă şi cu acest prilej în toată
fi gândit natura, când a dat unei O prinţesă maniacă. Face mare
prinţese germane, mâni de servi splendoarea ei. Ce ar fi la noi în- senzaţie în Olanda sentinţa dată de
tru’n caz analog? Răspunsul să şi-I
toare?" — „Sire!“ răspunse prin dea ele femeile. o judecătoriea de ocol împotriva
ţesa blesată, „natura i-a dat mâni Prinţesei ruse Lydia, măritată cu
mari, ca să poată pălmui pe damele Simţul al şaselea. La o şedinţă bogatul negustor Dickmann. Milio
dela Curtea franceză!“ medicală, la care au participat cele nara rusoaică a fost pedepsită cu
A spus-o dar n’a făcut-o, căci mai de seamă somităţi ale Americii, un an şi jumătate închisoare pentru
altcum marele curtezan i-ar fi des între cari Dr. C. Ward Crampton, furt. Prinţesa suferea de cleptoma
chis porţile Parisului şi-ar fi repe specialist în fiziologie, Dr. Charles nie. Vizita marile magazine, de unde
zit-o tocmai în ... Ruhrgebiet. Zomis, Dana, decanul neurologişti- ascundea de fiecare dată lucruri de
valoare.
* lor,.Dr. Garbat, specialist în bo’ale
# * interne şi mulţi alţii, s’a descoperit Testamentul unei octogenare.
Jean Paul a scris aceste cuvinte: un fenomen, un Saltation, un supra Dşoara Mary Elisabeth Corper a
Herder şi Schiller au avut dorinţa om, un fel de om cu calităţi ne lăsat cu limbă de moarte să nu i-se
în tinereţe să se facă chirurgi. — cunoscute contimporanilor, în per sape vârsta pe cruce. Bătrâna co
Soarta însă a zis: „Nu! Omul are soana lui Rafael Schermann. Acest chetă a voit, ca nici după moarte
răni cu mult mai adânci decât Schermann este un expert în exa- să nu i-se cunoască etatea, cu care
acelea ale corpului; sunt rănile menarea scrisului de mână. Din a înşelat opzeci de ani pe toată
sufletului. Pe acestea vindecaţi-le!“ examinarea aceasta dânsul poate lumea.
