Page 3 - 1923-22-23
P. 3

25—Xl şi 10—XH, 1923                        C  O  S  1  N  Z  E    A  N    A  ii.i I             Pag. 327

     ceata  cea  mare  şi  aleasă  a  cetito­  f DR IULIAN POP                 Iulian  Pop  a  fost  printre  cei  din­
     rilor  inteligenţi,  cetitori  şi  răspân-   AL. CIURA                  tâi  luptători  pentru  isbândirea  a-
     ditori  ai  gustului  pentru  iscusita                                  cestei  idei.  De  mai  bine  de  doi  ani
     măestrie  a  lecturii,  noi  plăsmuim   Alături  de  cuvântările  rostite  la   plănuiam împreună începutul acestei
     massa  care  să  aibă  nevoie  de  două   groapa  fostului  primar  al  Clujului,   activităţi,  pe  care  o  vedeam,  în
     pâini zilnice — una din grâul câm­  liceul  „Gheorghe  Bariţiu“  are  şi  el   gândul  nostru,  luând  fiinţă.  S’au
     pului si cealaltă plămădită din grâul   câteva cuvinte de sp.us.        luat  în  combinaţie  atâtea  tererie  :
     greu de miez al versului, artei, gân­  încă  dela  înfiinţarea  liceului,  în   pe  Calea  Dorobanţilor,  la  Grădina
     dului aleşilor dintre aleşii poporului   1919,  primarul  Clujului  ne-a  dat   poştei,  locul  de  lângă  Arena  spor­
     lui  Roşu-galben-albastru  împărat“...   mâna  de  ajutor,  şi  rie-a  uşurat,  în   tivă,  cu  promisiunea  ca  terenul  să
     Şcoala  înconjurată  de  colibele  că­  mod  foarte  simţitor  greutăţile  înce­  ni  se  dea  gratuit,  dacă  e  al  oraşu­
     tunului,  şcoala  de  oraş  cu  tablouri   putului,  de  cari’  ne  loviam  la  tot   lui,  ori  să  se  expropieze,  tot  din
     semnate  de  gloriile  picturale  ale   pasul.                          partea oraşului, dacă aparţine cuiva.
     „Bătrânei Suedii“, în frunte cu har­  Lumea  de  atunci  era  convinsă,   Ajutoare’le  ce le-a dat liceului nu
     nicele şi puternicile usini de lumină     că  un  liceu  românesc  în  Cluj  n’are  sunt  din  domeniul  fanteziei,  ci  din
                                       ?
     cari  sunt  universităţile  din  Lund  şi  j                            acela al realităţii grăitoare.
     Upsala,  acea  şcoală  face  ca  scrii-  f                                Ajungeam,  destul  de  adese,  strim-
     torii  de  toate  felurile  să  poată  trăi                             toraţi  din  cauza  combustibilului?
     în  mare  cinste  într’o  ţară  cu  numai                               Recurgem,  bineînţeles,  la  domnul
     5 milioane locuitori.                                                   primar.  Erau  de  ajuns  două-trei
       Căci  e  clar  ca  lumina  de  soare:                                 vorbe  la  telefon  :  „Alo  !  Domnul
       Scriitorii,  artiştii  şi  învăţătorii  nu                            primar?  Vă  rugăm  nişte  lemne.
     pot  vieţui,  nu  se  pot  hrăni  în  sen­                              Stăm în loc.“ Da, se face“... şi după
     sul  biologic  al  cuvântului,  dacă  nu                                o  oră,  carele  cu  lemne  sosiau,  sal­
     fiinţează  mulţimea  celor  care-i  hră­                                vatoare.
     nesc,  ceata  celor  cari  ani  de-arân-                                  Telefonul primăriei a avut, adese,
     dul,  în  şcoli  bine  gospodărite,  au                                 acest rol salvator.
     stat  ascultând  cu  sfinţenie  învăţă­                                                 *
     tura  roditoare  ca  o  sămânţă  bună  a                                  Eforia  şcolară  încă  a  fost  strâns
     învăţătorilor  de  toate  rangurile.  Noi                               legată  de  activitatea  şi  interesul  ce
     pregătim  firele  de  tort  din  cari  ar­                              i-a purtat defunctul.  Cu  toate multi­
     tiştii,  cărora  după  vorba  lui  Schiller                             lateralele  lui  ocupaţii,  găsea  totuş
     „li s’a dat în mână demnitatea ome-                                     o  oră  liberă,  să  ia  parte,  foarte  re­
     nimei“,  ţes  o  plămădire  de  oameni                                  gulat,  la  şedinţe,  şi  să  sprijinească
     cu  privirea  îndreptată  spre  Excel-                                  efectiv  acţiunea  de  mărinimie,  în
     sior! u                                                                 interesul elevilor muncitori şi săraci.
       Şcoală-carfe,  învăţători-Scriitori,                                    El  avea  partea  leului,  în  condu­
     simbioză dela sine înţeleasă, rodnică   f Dr. Iulian Pop, cel dintâi primar român   cerea  acestei  mişcări  caritative,  şi
     „împreună-vieţuire“!                 , al oraşului Cluj, care a condus cu mult   numai câteva doamne din elita Clu­
       Din şcoală ese scriitorul de carte,   simţ şi pricepere frânele oraşului din 1919   jului  se  pot  mândri,  că  l-au  ajuns,
     cumpărătorul  aristocrat  de  gânduri,   şi până în anul acesta. A murit pe ne­  în  această  muncă  de  nobilă  emu­
     vers  şi  lucruri  frumoase.  Sprijinind   aşteptate, în floarea vârstei, având abia   lare.
                                                   40 şi ceva de ani.
     şcoala,  fabrica  de  cititori, veţi  spri­                               Ne  aducea,  în  fiecare  an,  înaintea
     jini  tipografia  şi  redacţia,  usina  de   nici  o  durabilitate,  considerându-1   sărbătorilor Crăciunului, o ladă mare
     carte şi revistă.                   mai  mult  ca  o  chestie  de  lux.  Un   cu  ghete  dela  fabrica  Renner.  Se
       Scriitori, vă veţi sprijini pe voi   liceu  românesc  la  Cluj  —  se  între­  făcea  distribuţia,  şi  lada  cea  mare
     înşi-vă!____________                bau  oamenii,  cu  adâncă  filozofie  —  se dovedea, de obiceiu, cam mică. Nu
                                         ce  rost  are?  De  unde  iei  atâţia  e-   era  însă  nici  o  supărare.  Patruzeci,
                   VARĂ                  levi,  ca  să  populezi  un  liceu  întreg?   cincizeci  perechi  ghete  se  aflau
       Pretutindeni măestrie             Sunt  doar  licee  româneşti  la  Gherla,  totdeauna  în  rezervele  dela  primă­
       Se deschid senine zori,           Dej,  Năsăud,  Turda,  pentru  cine  să   rie. Primiam de acolo de toate :
       Luncile-s o broderie              se deschidă un liceu la Cluj?       ciorapi bomboane, haine noui, ghete.
                                                                                             *
       —  Proaspete velinţi cu flori —     Pentru  câţiva  domnişori,  băieţi   Elevii  claselor  VI  şi  VII  colegii
                                         ai înalţilor funcţionari de aici?
        Undeva ca'n templu sună                                              celor  doi  orfani  ai  lui  Iulian Pop  —
       Pe amvon, — un ciocârlan -,         Cu  aceste  raţionamente,  liceul  s’a   când  au  plecat  steagul  liceului  în
        Candele de foi lumină            proiectat  la  început  numai  cu  cinci   faţa  osemintelor  lui,  şi-au  înde­
       Maci înflăcăraţi în lan. —        clase,  dar  corpul  profesoral  l-a  de-   plinit o datorie de onoare.
                                         chis,  dela  început  cu  opt.  Numărul   Un  suflet  de  elită  pleca  dintre
       Cald zefirul tămâiază             elevilor  a  crescut,  apoi  în  propor­  noi, spre alte tărâmuri.
       —  Cu cădelniţe de crini, —       ţii  aşa  de  neaşteptate,  încât  zidurile   Ne  îndeplinim  şi  noi  o  datorie
       Dorul i-a rămas de pază           de  odinioară  s’au  dovedit  deadrep-
       Priti răzoarele cu spini.         tul  neîncăpătoare,  şi  lumea  şi-a  dat   de  onoare,  remarcând  meritele  de­
                                                                             cedatului  pentru  ajutorarea  noastră
       Lănci, văpăi, pe nări de soare    seama  numai  după  patru  ani  în­  şi  a  elevilor,  în  vremile  grele  ale
       Sbor p’al holdelor belşug,        cheiaţi,  că  trebue  să  se  indice  la   începutului.
       Colb de-aramă peste-ogoare        Cluj,  un  liceu  şi  internat,  după   Şi  ne  achităm  tributul  recuno­
       Cade din al verii rug.            toate cerinţele vremilor schimbate  ştinţei,  înşiruindu-1  printre  binefă­
                         GH. BOLDEA                                          cătorii liceului nostru.
   1   2   3   4   5   6   7   8