Page 6 - 1923-22-23
P. 6
Pag. 33a 25—XI şi 10—XI!. 1923
vinţă mai mult. In momentul cutre
murului echipajul a observat, că
pământul se mişcă cutremurându-se
enervat, dar marea rămâne calmă.
Deodată portul plin de mărfuri in
cendiare, ca petrol, benzină, spirt,
lemnărie şi altele s’a prefăcut într’o
mare de flăcări, dealtcum ca şi
întreg oraşul.
Lumea de pe chei speriată s’a
aruncat în mare, dar puţini au pu
tut fi salvaţi.
Incrucişetorul „Colmar“ vasul şe
fului diviziei navale franceze din
Extremul Orient, se gâsia în mo
mentul cutremurului în rada „Por
tului Arthur“, când autorităţile o-
raşului invitate la dejun de Co
mandantul francez, i-au adus aces
tuia la cunoştinţă, — cu surâsul
larg, care este una din formele de
politeţă japoneze — distrugerea o-
raşelor Tokio şi Jokohama. In ziua
de Septemvrie „Colmar“ a apărut
în apele Jokohamti şi s’a pus la
dispoziţia autorităţilor japoneze.
Cum nu mai era nici o nădejde
să se salveze vieţi omeneşti, s’au
pus pe lucru, pentru a salva cel
puţin averile. In fiecare zi o echipă
de mateloţi se cobora în oraş pen
tru a deschide Casele de bani gă
site sub dărâmăturile ruinelor băn Implinindu-se un an dela triumful fascismului în Italia,
cilor şi instituţiilor franceze (Banca s’au organizat in toată ţara mari serbări, la care a
Chinei, Oriental Hotel ş. a.) Pentru participat întreg guvernul. Aci vedem pe Mussolini
moment erau singurele lucrări prac salutând cu mâna dreaptă ridicată in sus trupele fas
ticabile. ciste, ce-i trec pe dinainte.
Incurând au sosit în ajutor şi
alte vase. Câteva zile oraşele dis PIATRĂ COMEMORATIVĂ
truse au stat în întunerec din cauză La această serbare impunătoare,
că şi uzinele electrice erau ruinate. PENTRU INOCENŢIU MICU- (despre care au făcut menţiune toate
Catastrofa din Japonia este una CLEIN LA ROMA. ziarele italiene) au mai participat:
dintre cele mai îngrozitoare. In tim S. S. Episcopul Hossu, al Gherlei,
pul mai nou s’a produs şi alte cu Cu o deosebită solemnitate s’a dl Al. Em. Lahovary Ministrul Ro
tremure : la Lisabona, San-Francisco, desvelit în ziua de 17 Noemvrie mâniei pelângă Quirinal şi d-1 Pen-
Saint-Pierre, Messina, nici unul însă 1923 piatra comemorativă ridicată nescu, ministru român pelângă Va
n’a fost atât de îngrozitor şi în di în amintirea episcopului Inocenţiu tican, d-I AI. Cretzianu secretar de
mensiuni atât de mari, ca’ cel ac Micu-Clain, mort la Roma şi în legaţie, d-1 prof. Romolo Artioli şi
tual din Japonia. gropat în biserica greco-catolică din d-1 Piermattei din partea societăţii
Aceasta mare nenorocire n’a venit Via Santa Maria dei Mon-ti. Servi italo-române, d-1 prof. Oscar Randi
singură asupra imperiului nipon: ciul divin a fost oficiat de P. S. Sa din partea oficialităţii italiene de
stat, cu d-1 av. Valerio de Sanctis,
Japonia este, dealtcum ca toate ţă Episcopul dr. V. T. Frenţiu al Orăzii- colonia română în număr complet,
rile după răsboi în plină criză eco mari, iar răspunsurile le-a cântat studenţimea în frunte cu preşedin
nomică, provocată de şomajul prea corul teologilor gr.-cat. români şi tele Dimitrie Cordoş şi un numeros
număroaselor uzine născute din răz ruteni. La sfârşitul slujbei P. S. Sa. public italian.
boi, şi prin boicotul produselor ja dl Episcop dr. Frenţiu a comemo
poneze în China. Este de asemenea rat în cuvinte duioase sacrificiul de In chip la dreapta sunt d-nii mi
în plină criză politică cabinetul sine al marelui exilat şi imensa lui niştri Pennescu şi Lahovary şi epis
amiralului Jamamoto, încercând cu dragoste pentru naţiune! Relevă apoi copii dr. Franţiu şi' dr. Hossu. La
greu să se constituie. Poporul ja meritele istorice şi literare ce le-a stânga d-l secretar Cretzianu, d-I
ponez a dat însă destule exemple avut ca unul dintre premărgătorii dr. V. Papazi şi prof. R. Artioli. La
de stoicism şi tenacitate pentru a şcoalei latine, care a culminat mai mijloc e d-1 Mesaroş cu steagul
putea nădăjdui, că se va reculege târziu în cei trei corifei S. Clain- studenţimei.
încurând din marea lovitură, ce l’a Şincai-Maior. La desvclire a vorbit A. C.
zdruncinat d-1 dr. V. Papazi în numele Socie
tăţii pentru Mormintele Eroilor. S’au
depus mai multe cununi de flori.
