Page 10 - 1924-1-2
P. 10
Pag. 10 ....... —....- " ............. - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - 25—1. 1924
Contelui părea îngrijitoare. De a- zervat şi trist, altădată expansiv şi OMUL SBURĂTOR
ceea au părăsit Viena, pentru a se vesel. Înalt, mlăd'os, el era un ca
aşeza la Paris, unde se bucurau de valer incomparabil. Era creiat, să Gândul omului de a se ridica de
multe simpatii în înalta societate facă carieră de soldat. Soartea Ta pe pământ în înălţimile văzduhului
pariziană. făcut să cadă într’o aventură pa s’a zemislit în sufletul lui din vre-
După câtăva vreme dela stabilirea sională, care i-a distrus toată splen mile cele mai vechi. Sborul paseri
lor la Paris boala contelui începuse doarea vieţii sale de mai târziu. lor, fuga norilor pe cer a trezit în
a se agrava şi nu mult după aceea El moare, nu în fruntea unei ar creerul omului dorinţa de a se ri
s’a stins din viaţă în braţele iubitei mate pe câmpul de luptă, dupăcum dica şi el în aer, de a sbura. Astfel
sale Luiza, cu care şi-a împăr i-au cântat poate ursitele, ci într’o aflăm în vremurile cele mai vechi
ţit cele mai mari fericiri şi cele mai modestă cameră de hotel, fără glorie, credinţa diferitelor popoare despre
amare suferinţi. fără sgomot. oameni cari au avut marele noroc
Contele Geza Mattaschich-Kegle- 11 jeleşte însă un suflet credin de a sbura.
vich s’a născut la 1866 în Croaţia cios, o femee adevărată, o prinţesă Grecii cei vechi povestesc despre
lângă Agram. Era un om plin de şi prin naştere şi prin pasiunile tinărul Icarus, care fusese închis în
energie şi de fatalism, câteodată re sexului ei. temniţă de regele Minos din Creta.
Tatăl său, învăţatul maestru Dae-
dalus, ca să-şi scape feciorul a pre
gătit două perechi de aripi din ceară,
AD ASTRA cu cari a sburat scoţând pe Icarus
din temniţă. Băiatul s’a apropiat însă
GH. V. BU7NAR1U
în avântul sborului prea mult de
soare, aripile i s’au topit şi a căzut
Pe ’nalte culmi de munţi bătrâni ca timpul
în mare.
Cetatea stă mereu sfruntând peirea.
Tot asemenea povestesc germanii
In van ostaşi sumeţi lovesc zidirea cei vechi despre faurul Wieland, care
Cu arme^de războiu în tot răstimpul. şi-a făurit aripi de fier cu cari a
sburat în văzduh scăpând de regeie
Ci ei de asprul zid izbiţi în vale care umbla să-l prindă.
Cu vaet printre stânci şi — aleg mormântul Despre zeul râsboiului se crede
Când alţi din urmă vin şi-şi iau avântul că are un vultur care îl poartă prin
văzduh.
Orbiţi bătând şi ei aceiaşi cale...
Despre regele Lyaxares al Per
şilor se spune că tronul lui era pur
E omul doritor de idealuri.
tat prin văzduh de patru vulturi îm
Pe-ai vieţii munţi şi mări fără de maluri blânziţi.
Aleargă cătră-o stea sclipind în zare. Pe vremea lui Nero a alcătuit
Simun Magul un aparat de sburat,
Plângând, râzând, zorii mereu s’ajungâ despre care se zice că Sf. Petru a-
Pe când al morţii vânt cu vuet mare postolul Tar fi zdrobit ca o unealtă
a Satanei. Pe vremea lui Mihail
Ii zmulge astrul scump şi i-l alungă.
Commenus a făcut un Saraceu o
încercare de sbor, dar a căzut şi a
rămas mort pe loc.
SONET Călugărul benedictin Ainer a al
AURELIA POP cătuit un aparat de sbor cu care s’a
slobozit în văzduh din turnul bise
Lângă fereastra tristă şi pustie, ricii. A căzut însă şi şi-a zdrobit
picioarele.
Ce dă în grădiniţa părăsită,
Încercările serioase de sburat se
Un teiu bătut de-o vitregă ursită
încep dela marele pictor italian Leo-
Se tângue şoptind în agonie: nardo da Vinci, care era şi inginer.
El a luat ca pildă sborul pasărilor.
„Sa dus viaţa dulce şi tihnită A făcut studii temeinice despre toate
„Cu flori, cu cântece şi veselie, mişcările pasărilor şi a ajuns la con
vingerea că omul nu poate sbura
„Cu desmierdări în nopţi de feerie
decât numai pe temeiul sborului de
„Pe cărărui cu marginea ’nflorită... paseri. A încercat să lege aripi de
trupul omului, cu cari acesta să
„De-acum sporesc în straturi mărăcinii. sboare. A văzut însă că aceasta
„Nu mai inilor bujori ca altădată, nu se poate şi a statorit ca lege a
„Nici nu mai răspândesc par fumuri crinii . sborului că maşina de sburat trebuie
u
să-şi aibă puterea ei separată de
puterile omului. Din această lege
Privind în gol — stă casa-ntunecată.
s’au născut mai târziu aeroplanele
Ci c'a plecat lumina cu stăpânii cu motor.
Şi n'o să se re'ntoarcă niciodată... Încercări au făcut apoi mulţi. Cia-
