Page 17 - 1924-1-2

25—i. 1924 - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - Pag. IT

Ce preţ are femeea? „Cu ce tăiat piciorul stâng. In 13 April
ţi-ai cumpărat femeea?“ a întrebat 1890 a fost împuşcat în umăr cu
odată un zulucafăr din Africa pe prilejul unei bătăi’ într’o cârciumă.
englezul French când a ajuns în Tot în 13 April 1895 a căzut într’o
călătoria lui în partea aceasta a groapă cu var unde era cât p’aci
Afticei. „Ai dat pe ea cel puţin o să se prăpădească. De aci încolo
puşcă sau şi mai mult pentrucă e s’a ferit mereu de ziua de 13 April.
frumoasă“. In 13 April 1922 s’a bolnăvit însă
French i-a explicat omului cu şi a zăcut un an de zile, iar în 13
pielea neagră că n’a dat nimic, ci April 1923 a murit.
dimpotrivă, a căpătat el o frumoasă
sumă de bani dela părinţii ei.
„O, răspunde negrul, eu am dat
pentru femeea mea două puice Un popor din 15 oameni. Gu­
grase şi cu toatecă are pielea ne­ vernul sovietic a făcut de curând
tedă şi frumoasă nu plăteşte nici numărătoarea populaţiei. Se ştie, că
un purcel slab“. in Rusia trăiesc o mulţime de se­
French mai povesteşte că în păr­ minţii, popoare deoseb te, în deo­
Abonaţii noştri sunt rugaţi cu toată
insistenţa să binevoiascâ a-şl reînoi ţile acelea femeile se vând foarte sebi în Siberia nordică.
fără întârziere abonamentul pentru anul ieftin. O fată frumoasă a fost vân­ Una dintre aceste seminţii, care
1924, pentru a nu fi supuşi neplăcerii dută pentru o pereche de ghete cu trăieşte pe malul râului Ussuri, nu­
de a li se suspenda trimiterea revistei. ţinte de aramă, o altă femee a fost mără numai 15 membri. Seminţia
Noul abonament la revista noastră este
următorul: vândută pentru un kilogram de unt, poartă numele de seminţia Solonilor.
Plătit înainte pe anul întreg 180 lei iar altele pentru o piele de vulpe, In total trăiesc în nordul Rusiei
Pe jumătate de an.............................100 lei sau un pumnal, sau un revolver etc. 85 de seminţii. Cea mai mare e a
Pe un sfert de an...............................60 lei Tungusilor. Ea numără 8846 de
Pentru bănci şi instituţii de stat
şl particulare pe un an . . . 240 lei * suflete.
In streinătate pe un an . . . . 300 lei *
* Năframa. Multă lume e ispitită
să creadă că năframa îşi are obârşia Kronprinţul şi moaşa. Fostul
Sfinţii japonezi. Oraşul japonez dela început ca parte a îmbrăcă­ moştenitor al Austro-Ungariei Kron­
unde alerga toată lumea galbină la mintei omeneşti pentru de a sluji prinţul Rudolf era foarte popular şi
închinare este Kisto. Acest oraş are la suflatul nasului. Năframa a ajuns se lăsa în discuţii cu toată lumea.
2000 biserici cu nenumăraţi sfinţi. în folosinţă mult mai târziu şi a Odată s’a întâlnit cu moaşa
Intr’una singură sunt 33 mii, toţi fost introdusă de femei pentru de Schachner, care frecventa familiile
din lemn sau piatră. Fiecare ţinând a se împodobi cu ea. S’a ivit mai aristocratice vieneze şi cunoştea de­
în amândouă mânile câte unul mai întâi la începutul veacului 16-lea talii interesante din meseria ei.
mic, iar pădurea aceasta de statui la femeile din Italia şi de aci a Imediat Kronprinţul s’a pus să o
umple biserica până sus la grindă. trecut în Franţa, Anglia şi în toată chestioneze.
Afară de aceşti sfinţi de piatră ja­ Europa. Femeile le făceau din pânză — Cum mai merge cu naşterile?
ponezii mai au anumite animale colorată sau din mătase şi le a- întrebă dânsul. Schachneroaia, care
pe cari le ţin de sfinte. Astfel au târnau pe hainele lor în zile de era foarte guralivă a început a is­
într’o biserică o sută de vulpi sfinte, sărbătoare sau la petreceri. Mai torisi câte şi mai câte despre de­
în alta 300 de şerpi sfinţi. Cea mai târziu le-au împodobit cu cusături, generarea rassei aristocratice. Copiii
mare sfinţenie o dau însă rîsului. cu dantele, cu pietrii scumpe şi cu noi născuţi, sunt mici, slabi şi cu
De aceasta se feresc să nu-i facă miresme ameţitoare. Numai în veacul multe defecte. Anemia este o boală
nici un rău, căci celce vatâmă râsui trecut au început să fie recunoscut generală la aceşti copii. De ce su­
sau se uită numai urât la el sau folosul năfrămei dupăce lumea a fere şi ‘bărbaţii. Pe urmă a făcut
îl îmâlneşte noaptea pe lună, acela învăţat cât de uşor se răspândesc Kronprinţului următorul compliment:
e urs t să se prăpădească cu cea boalele suflâtid nasul şi scuipând „Dacă asamăn eu pe Alteţa Voastră
mai grozavă moarte. în ori şi ce loc. imperială şi pe Alteţa sa prinţesa
! * şi pe mica archiducesă cu alte fa­

Cel dintâi medic, despre care * milii aristocratice, parcă aş pune
are ştire istoria este medicul egip­ lângă olaltă o oală groasă ţără­
tean lem Hetep, care a trăit acum Ziua nenorocoasă. In Anglia a nească de lut, lângă o ceaşcă fină
6000 ani pe vremea domniei re­ murit nu de mult un biet zidar cu de porţelan japonez, care se sparge
gelui egiptean Cer. Medicul avea numele David Wilson care a avut cum o atingi“. Kronprinţul a râs
mare trecere în ţară şi după rege mare nenoroc cu numărul 13. S’a una bună de asemănarea S:ha-
el era cel mai puternic şi bine vă­ născut în 13 April 1859 (număr chneroaei.
zut. După el cu vreo 300 ani se care se poate împărţi cu 13). In 13
aminteşte regele Athotis, care a April 1872 şi-a scrintitmâna dreaptă.
scris cea dintâi carte medicală. Din In 13 April 1877 a căzut de pe un O minune a cinematografului.
cartea medicală de mai târziu nu­ zid şi şi-a rupt un picior. In 13 In America este pretutindeni cuno­
mită „papyrus Ebers' se vede că April 1880 şi-a scrintit mâna stângă. scut micul artist de cinematograf
pe vremea aceia egiptenii aveau In 13 April 1885 şi-a rupt fluerul Baby Peggy, care este abia în vârsta
frumoase cunoştinţe doftoreşti. stâng, căzând peste el o grămadă de 4 ani.
* de cărămizi. In 13 April 1877 i-au Peggy este copilul unor oameni