Page 18 - 1924-1-2

Pag. 18 --------------------------------- - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - 25—1. 1924

săraci. Prin inteligenţa şi talentul a descoperit însă în dosul operei într’o adevărată emoţie. Iată de ce
său a ajuns să câştige sume fabu­ critica brutală a măiestrului i-a că­ e vorba.
loase. In ultimii trei ani a câştigat zut caietul din mână. Contesa Tessancourt, o admira­
peste cinci milioane de dolari. In lei De atunci s’a ferit de Mozart ca bilă frumseţe pariziană iubea foarte
este peste un miliari. de foc. mult dansul, pentre care pierdea
De curând părinţii lui Peggy au * nopţi întregi, fără să-şi aleagă so­
încheiat un contract cu o socieiate cietatea. In Paris sunt o mulţime de
de filme, cu un onorar anual de o „dancing“uri unde îşi dau întâlnire
jumătate de milion de dolari. Este Căsătorie târzie. Amorul de tot felul de elemente, dela oamenii
cel mai mare gaj, ce s’a acordat multeori face minuni. Cea mai nouă cei mai intacţi până la caracterele
vreodată unui artist de filme. Micul este căsătoria — bineînţeles a unui cele mai josnice.
Peggy câştigă pe fiecare minută 50 american, septuagenar, cu numele Intr’unul din aceste dancinguri
de cenţi, sau 130 de lei. Brown Eduard cu domnişoara Mar- pasionata contesă a făcut cunoştinţa
cella Thompson, de, aceeaşi vârstă unui abil dansator Dl Meissner,
* cu tânărul şi sburdalnicul Ci mire. cu care s’a şi angajat în „tour“-uri
Cei doi fericiţi căsătoriţi s’au nebune. — La sfârşit neobosita con­
In America nealcoolică. De când iubit din fragedă tinereţe. Era însă tesă observă, că-i lipseşte o brăţară
s’a prohibit în America beutura al­ o mare piedecă la unirea lor, o de mare valoare. — Mirare, iritaţie
coolului, americanii beau de svântă. piedecă iarăş americană: mirele nu generală, căutări în toate părţile.
Se vede, că orice lege menită să era milionar, prin urmare părinţii Dar înzadar, brăţara nu s’a mai
îndrepteze un rău social fşi are toc­ fetei nu puteau consimţi la o unire găsit.
mai efectul contrar. Pentrucă omul nepotrivită, fata fiind multimilionară. A doua zi .dl Meissner telefo­
e pătimaş şi pace, America, stat Junele Eduard s’a căsătorit mai nează contesei, că regretă foarte
mare cu peste o sută de milioane târziu. Marcella însă a rămas sclavă mult întâmplarea de seara, dar că
de locuitori voieşte să încerce a primului ei amor. îi poate pune la dispoziţie o altă
scăpa omenirea de flagelul alcoo­ La 70 de ani Eduard rămâne brăţară evaluată între fraţi la 20.000
lului. De aceea s’a pus pedepse văduv şi-şi scrie memoriile. Avea de franci. Acest preţios juvaer îl
grele pentru contrabandişti şi aceia acum şi el mai multe milioane. cedează o prietină la mari insistenţe
cari fabrică alcoolul în mod clan­ Întâmplător „Memoriile“ ajung în numai pentru 10.000 de franci.
destin. Cu toate acestea sunt în mâna credincioasei Marcella, care Nu mult după aceea a apărut la
Statele Unite o mulţime de fabrici a scris îndată mirelui ei de acum locuinţa Contesei Mr. Meissner în
şi fabricuţe ascunse, cari prepară o jumătate de veac. persoană cu giuvaerul promis, şi l’a
pe ascuns gustoasa şi seducătoarea Fără multă zăbavă Eduard răs­ lăsat acesteia pentru apreciere.
otravă. Muncitorii români îşi fac punde Marcellei, clocotind de ace­ A doua zi iată că se prezintă la
acasă rachiul. Jidovii hrăpăreţi lu­ leaşi dorinţe şi aceeaşi dragoste. Contesa Tessancourt o doamnă şi
crează la otravă în găuri subterane Şi în loc de groapă fericiţii îndră­ un domn, cari se plâng că dl
iar Eurcpa trece mereu la Wisky gostiţi s’au dus cu paşi ... domoli Meissner, care este un escroc, li-a
peste Ocean. la altar. furat o brăţară şi o geantă cu 5000
Căpitanul englez Leonard Clare * de franci, şi că lucrurile acestea
îşi face un renume din arta sa de s’ar găsi la contesă. Aceasta pentru
contrabandist. In câteva luni a tre­ a se feri de scandal li-a dat şi bră­
cut 12 încărcături de vapor cu spirt. Poet şi acrobat. De obicei ţara şi cei 5000 de franci şi pe
O afacere ca o comoară plină cu poeţii n’au nicio îndeletnicire prac­ deasupra şi o adeverinţă că lucru­
aur. Şi niciodată n’a fost prins. tică, decât aceea de boemi incori­ rile s’au găsit la ea.
Pentrucă Clare stă foarte bine cu gibili, Iată însă, că în Spania s’a A treia zi o nouă surpriză şi mai
poliţia americană. descoperit un fenomen în arta gin­ neplăcută. Dl Meissner legat de
Prin urmare acelaş lucru pretu- gaşei „Erato“. Un acrobat şi-a mâni intră la Contesă urmat de
tindenea: corupţie şi mituire. cetit opera sa dela înălţimea unui patru poliţişti, între cari un inspec­
trapez în arena unui mare circ din tor. Acesta spune contesei că Meiss-:
* ţara Maurilor.
ner e un pungaş internaţional, care
Publicul a aplaudat pe talentatul a furat mai multe lucruri de va­
O critică a lui Mozart. Marele acrobat, care ajunsese în încurcă­ loare, pe cari li-a vândut contesei,
compozitor avea de multe ori spirit. tură: Nu ştia dacă aplausele sunt înzadar se apăra aceasta. „Poliţia"
Odată un prieten al lui, cu numele adresate artei sale poetice, sau celei a făcut perchiziţie, a găsit mai multe
Gebauer îi trimite o compoziţie pro­ acrobatice. giuvaeruri de mare preţ, pe cari
prie spre verificare şi pentru a-i face li-a confiscat şi după încheerea unui
îndreptările de lipsă. .. * proces verbal a plecat cu prizonier
Mozart nici n’a deschis compo­ cu tot.
ziţia. I-a fost deajuns numele auto­ Din misterele oraşelor mari. Numai după câteva ore contesa
rului pentru a clasifica opera. Viaţa în oraşele mari îşi are pe a bănuit, că nu-i lucru curat şi a
Şi fără a sta pe gânduri şi-a pus lângă farmecele ei şi o mulţime de avizat poliţia, care a băgat îndată
verdictul pe dosul compoziţiei scriind neplăceri, unele destul de mari. de seamă, că e la mijloc o escro­
cuvântul: Geh-Bauer! (Fugi de acolo Senzaţiile trec dintr’un extrem cherie şi s’a pus pe urma punga­
ţărănoiule! In intonaţie însă critica într’altul aproape în acelaş moment. şilor. *■ •
e unisonă cu numele autorului). Astfel s’a întâmplat zilele acestea în Poliţia mai norocoasă ca la noi
Gebauer fusese încântat, că n’a Paris o aventură senzaţională ' care a şi pus mâna pe doi dintre vino­
găsit în text nicio îndreptare. Când a ţinut Capitala lumei câtăva vreme vaţi.