Page 19 - 1924-1-2
P. 19
25—1. 1924 ----------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - Pag. 19
Industrializarea Verdunulu!. Am auzit în copilărie, de o ast iar întreg poporul a venit cu daruri
’Oraşul Verdun trece acum printr’o fel de întâmplare. Un pădurar avea pentru scumpa lor prinţeasă dove-
acută criză de locuitori. Delà înche o fată de o frumuseţe rară. Tre dindu-i prin aceasta dragostea lor
ierea păcii s’au reconstruit aproape când împăratul unei ţări bogate ia nemărginita ce o au pentru familia
toate casele; dar ele rămân nelo vânătoare a văzut-o şi a rămas în regală şi pentru frumoasa lor Ueană
cuite. Această despopulare se da- treaga curte în uimire de frumseţea Cosinzeană.
toreşte faptului că Verdunul printr’o fetei. A mers departe-n Grecia, unde a
lege* nouă a încetat de a fi cetate. Noaptea spre anul-nou fata vi rămas întregul popor uimit de frum
Forturile sale nu mai adăpostesc sează că venise cineva dela curtea seţea şi de bunătatea ei.
acele zeci de mii de soldaţi de îna regală şi a dus-o la palat şi era o Ea urmând învăţătura mamei sale,
intea râsboiului, din întreţinerea că lună de-o frumseţă rară. Dimineaţa a scumpei noastre „Regina Maria“ a
rora îşi căpătau existenţa mulţi din se scoală şi spune tatălui său acest alergat pe câmpul de luptă de unde
locuitorii oraşului. vis. Tatăl ei mângăind-o îi zice: ş-a contractat boala care era s-o
Pentru a sê creia azi noi resurse E drept dragul tatei, că se zice, că doboare. Cu câtă bucurie a venit
; şi a se reîmpopula istoricul oraş, se ce visezi în spre noaptea de anul la Sinaia să-şi recapete puterile tâ-
plănueşte ca în cuprinsul forturilor nou, se împlineşte, dar asta ar fi năreţii prin aierul parfumat şi res
să se construească un mare punct de necrezut să se împlinească, taurată iarăşi a alergat la datorie
comercial prevăzut cu toate inova fiica mea“. unde ca Regină iubită credea să
ţiile moderne. Şi trei mari consorţii In cel mai scurt timp s’a mai a- înblânzeascâ mulţimea răzvrătitoare
industriale au decis să afecteze sume ranjat iar o vânătoare în acelaş loc, care nu era mulţumită nici de a-
importante în intreprinderi şi să a- ca să poată vedea cea mai fru ceasta pereche regală atât de blândă
comodeze marile cazărmi şi forturi moasă căprioară, pe Tata pădura şi atât de bună.
în aşa fel, încât să poată adăposti rului. Şi au intervenit la tatăl ei ca Iară regina cea mai frumoasă în
până la 3000 de lucrători, sperând s’o ducă la palat, unde dupăce i-s’a tre regine e silită a-şi părăsi tro
să redea iarăş viaţa de odinioară a dat o instrucţiune nobilă, s’a că nul, dar şi dor în suflet că se re
'Verdunului. G. P sătorit cu unul dintre cei mai dis întoarce în Românie ei atât de iu
îndreptare. In numărul nostru trecut s’a tinşi prinţi şi a fost cea mai fru bită. Să nu uităm, că poporul ro
scris din eroare, că prezidenta Reuniunii moasă şi cea mai plăcută damă de mân care a crescufo, văzând ne
femeilor din Beiuş şi jur este dna Elisa onoare. norocirea ei, cu atât mai mult o
Dr. Pavel. Dna Dr. Pavel este secretara s-o iubească, căci un părinte tot
-acelei Reuniuni, iar prezidenta ei este dna Aşa un vis doresc tuturor, cari
prof. Angela Sălăgianu. citesc revista Cosinzeana, atât de deauna iubeşte mai mult pe copi
frumoasă şi plăcută. lul, pe care l-a părăsit norocul.
NOROCUL In vechime, mai ales regii căutau Noi femeile române ii zicem:
AURELIA P1POŞIU norocul şi’n acest scop, îşi ţineau Bine ai venit în România-Mare,
In viaţa omenirii cel mai însem la curte prezicători de noroc, pe dragostea noastră va fi totdeuna
mare şi Dumnezeu deie să-ţi afli
nat rol îl joacă norocul. Proverbul cari îi cinsteau şi sărbâtoriau cu mângăerea sufletului în devotamen
românesc zice: „La un dram de mari onoruri.
minte, un car de noroc“, şi altul: Din toate cele petrecute în viaţă tul nostru“.
„Fă-mă mamă cu noroc şi m’a- se vede că cel mai mare rol îl P U B L I C A Ţ I I N O I
runcă drept în foc“. joacă norocul şi mai ales Ia regi. Al Cazaban: Păcatul Sfinţiei Sale, ed. II.
De aceea cum se naşte omul, Cine ar fi îndrăznit să zică un Cartea Românească, 28 Lei.
părinţii lui caută să-i afle norocui cuvânt rău de marele Ţar al Rusiei, C. Rădulescu Codiri: Din trecutul nostru,
prin ursitoare, cari pun diferite ce groaznică şi tragică moarte a legende, tradiţii şi amintiri istorice.
Cartea Rom., 28 Lei.
obiecte înaintea micuţului şi cu avut el şi’ntreaga familie. Iosif Olariu: Poveşti din Bănat, îngrijite
inima tremurândă se uită la ceia Cine nu-şi nu mai aduce aminte de dl Dr. Dimitrie Cioloca. Librăria
ce va trage mi telul, cu mânu- de groaznica moarte a regelui Ser Diecezană, Caransebeş, 6 Lei.
• fele lui plăpânde. biei şi a reginei Draga? Z. Bârsan: Nuvele, Cartea Rom., 3 Lei.
Cine nu-şi aduce aminte de Emil Gărleanu: Suflet de feraee, Cartea
Ce bucurie nespusă e când trage moartea nemiloasă a frumoasei re Rom., 2 Lei.
o carte, sau alte obiecte; dar în gine Elisabeta a Austriei, etc. E. Severin: Cum să ne hrănim, Cartea
deosebi când trage bani, bucurân- Rom , 3 Lei
-du-se că va fi bogat, deşi averea Nenorocul ne doare că a isbit pe Dr. Oct. Apostol: Doctorul în casă, Cartea
Rom , 3 Lei.
nu pe toată lumea o fericeşte, ba scumpa si dragă fiică a noastră; Mc. Filimon: Ciocoii vechi şi noi, Cartea
pe cea mai frumoasă zână între
chiar pe mulţi îi nenoroceşte. Rom , 30 Lei.
zâne, blândă şi adorată de un popor ¡uliu Pascu: Lămurirea legei dărilor, Car
Ne aducem aminte de Croezus, întreg, regina Elisabeta a Greciei. tea Rom., 3 Lei.
când a învitat pe înţeleptul Solon Capul ei clasic, nu era pictor să Cilibi Moise: Cuvinte înţelepte, Cartea
la palatul său şi i-a arătat toate nu-1 deie de model, nu se aflau în Rom., 2 Lei.
bogăţiile enorme ce le avea, zicând: cele* mai antice tablouri, trăsături Victor Crasescu: Din viaţa pescarilor do-
„Cine poate fi mai fericit decât atât de nobile şi frumoase!! brogeni, Cartea Rom., 2 Lei.__________
mine pe lumea aceasta?!“, iar în A fost crăiasa crâeselor şi-o inimă Scrisori dela Redacţie
ţeleptul Solon a răspuns: „Nimeni de aur. Peleşul falnic a crescut-o,
nu-i fericit înainte de moarte“. iar Dâmbroviţa apă dulce ne-a în D-rei Florina Ai. Bor dea. Pe anul 1923
La „Anul nou“ în deosebi fetele dulcit-o, atât de mult, încât ani în mai aveţi restanţă 10 lei, pe care vă ru
găm a-i trimite împreună cu noul abona
fac tot felul de vrăji, ca să-şi vadă tregi a trebuit ca s'o hotărască, să-şi ment.
viitorul şi pe viitorul lor soţ. părăsească patria. A. Z. „In ceasuri târzii" se va publica.
-
Se zice, că ce visează’n noaptea Nunta ei a fost adevărată nuntă Folklor nu publicăm In „Cosinzeana , dar
il putem folosi In foaia noastră popo
-spre Anul nou, se'nplineşte. regească. Cine a văzut-o nu uită, rală „Lumea şi T *
ara
