Page 2 - 1924-1-2
P. 2
C O S I N Z E A N A
G R E V I S T A l i t e r a r & i l u s t r a t t e
D I R E C T O R Ş l R E D A C T O R ! A B O N A M E I Ţ U L l
SEBASTIAN BORNEMISA; C L U J Plătit înainte pe un an--------------------------------Lei 180
R E D A C Ţ I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : : 25 IANUARIE Pe jumătate de an —------------------------------------- „ 100
C L U J , PIAŢA CUZA VOOA No. 16. i Instituţii de stat şi particulare — - — „ 240
A N U L Î N T E M E I E R I I 1911. j 1924 In streinătate pe un an = - =---------------„ 300
Graniţa Banatului
Un trist eveniment naţional mului la imediata lui eşire din ţător moment din rbia de eri
ne impune dureroasa sarcină să munţi. din Valea Căraşulu cea mai
facem politică şi în coloanele Ce-am pierdut prin o ase greu lovită de nou frontieră:
până acum ferite ale „Cosin- menea frontieră nu-şi pot da o alegere de depitt din anul
zenei“. In Banat se execută a- seama decât aceia cari cunosc 1910 la Oraviţa, îijată acum
cum pe teren cea mai oribilă mai deaproape Banatul. Dăruit în nemijlocită aproţnre de gra
sentinţă omenească, care Ti taie cu un pământ de o excelentă niţă. Deoparte veltn imensa
— cine ştie pentru câte veacuri — calitate, muncit de un popor masă de ţărani, ae în mi
trupul în două. Şi iată cum!... inteligent şi harnic, el adăpos niatură fotografică pie un câmp
Şerpuind delà nord la sud, teşte astăzi populaţia cea mai de flori în plină orimăvară,
în zeci şi sute de zig-zaguri, avansată din cuprinsul ţării. grupată în tabăra :andidatului
frontiera sârbească caută să Răpindu-ne o asemenea po naţionalist dr Nedcu ; de alta
îmbrăţişeze în teritoriile cu po pulaţie, actuala frontieră sâr ni se înfăţişează tbăra neîn-
pulaţie mixtă şi seirată de ne
cel din urmă gre a faimo-
vlăstar rătăcit suii guverna-
în cursul vre m n : a l Şie-
murilor printre ge:u, despăr
români. Ajun ţiţi deolaltâ—-
gând la marea pri localul de
românească vore şi penele
care coboară de cocoş ale
năvalnic din j a d a r m i l o r
t
munţii Banatu uniri.
lui spre şes, livind a-
întinzându-se ces impresio
aproape neîn nat moment
trerupt până la din robia de
Panciova, ea eri,e gândim
abandonează cu luioşie şi
acest principiu prondă mâh
şi-l înlocueşte O icoană din alte vrenti: locul de votare dela o alegere din era ungurească. In jurul localului de nirea aceea
cu un altul, votare numai negreţe şi jandarmi, iar la distantă, câmpul plin cu haine albe de ale ţăranilor noştti. de azi, care
strein de consideraţiunile et bească nu va putea niciodată nu va mai toler. o ase
nice şi care, printr’o singură să ne inspire vreun sentiment menea manifestaţie îici înlă-
icuire ne răpeşte o sută de mii de prietenie; ea va fi privită untrul cordonului dejandarmi.
de români. întotdeauna ca un cuţit împlân In clipa când celedouă co
Prin învăluirea acestui mare tat în chiar inima românilor misii măsoară cu zc linia ce
număr de români, politica sâr bănăţeni, în cea mai evidentă va despărţi în două 1 pămâmt
bească trădează un imperialism contradicţie cu principiile elup- românesc, glasul no*u se ri
de o lăcomie feroce. Ştiind că tate de războiul mondial. dică într’o unanimă rotestare
apa râului se poate mai uşor Din tristul prilej al delimi şi asigurăm pe aliii sârbi,
stăvili Ia gura munţilor, au ap tării frontierei definitive dintre că ţăruşii nu se vor )aîe nu
licat această metodă şi în po noi şi sârbi, publicăm aci două mai pe teren, ci şi inimele
litică, oprind cursul românis tablouri cari reprezintă un înăl noastre. p n.
I
