Page 7 - 1924-1-2
P. 7
*
25—1. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 7
mai trage săniile cu proviziuni, şi A doua zi a isbucnit un vifor pericolului fiecare observator avea
mai erau încă 1109 km. de parcurs grozav. Salvarea a venit. Koch a în Ia îndemână câte un parachute adecă
până la golful Robertson, ca dela tins pânzele pe sănii, cari se miş un aparat cu care descindea din
Cluj la Bucureşti şi înapoi. Din fe cau ca corăbiile duse de vântul pu înălţime, fără pericol.
ricire după câteva zile s’au arătat ternic. In seara aceea chiar am Paraşuturile acestea sunt de ori
neşte boi, indigeni ai GrOnlandei ajuns la un punct al primului iti gine mai veche, şi întrebuinţarea
boreale, mari, a căror talie ajunge nerar, unde am dat peste un de lor se bazează pe presiunea aerului.
la 1 m. 20. Nouă animale de soiul pozit de alimente, lăsate acum trei La început aveau forma unei um
acesta au căzut de gloanţe spre bu ani. Scăpaseră de moarte prin foame, brele. Incelul cu încetul însă forma
curia câinilor, cari s’au mai întră- care i-a ameninţat 24 de zile. După lor a fost perfecţionată, — aşa în
mat niţel. această expediţie atât de plină de cât prezintă o suficientă garan
In decurs de şase săptămâni ex peripeţii, Koch a mai rămas în Gr6n- ţie de rezistenţă şi stabilitate. Cu
ploratorul a lucrat în regiunea unde landa încă doi ani de zile, în care toate acestea, îndrăzneţii cari se
ajunsese numită Fjordul Indepen timp a făcut interesante încercări hazardează să-şi dea drumul xiin
dentei, tot pe marginea insulei, în de automobilism, pe gheţari, dar fără înălţimile văzduhului sunt foarte rări
partea estică a ei. In timpul acesta rezultat. Vor trebui maşini speciale şi ei au plătit de multe ori cu viaţa
cei trei eschimoşi se îngrijiau de pentru astfel de călătorii, cum au curajul lor întradevăr uimitor.
vânat, pentru aprovizionarea la tre fost de pildă cele cari au trecut Sahara Până în prezent s’au făcut în
cere prin interiorul insulei, vânatul Dar pentru ce atâtea jertfe pentru cercări de descinderi numai din
însă a fost slab. Cu toate acestea o ţară, care nu oferă nici un inte baloane stabile, ba chiar şi din
întrepidul călător a început Ia 15 res economic. Viitorul va deslega şi aeroplane cu sborul încet. — N’a
Iulie să traverseze marele gheţar aceasta enigmă. Deocamdată englezii încercat încă nimeni să-şi dea dru
grOnlandez vreo 700 km. pentru a se interesează de aceste pustietăţi, mul din aeroplane de vânătoare cu
ajunge la coasta de vest. şi vreau săle-o cumpere danezilor o iuţeală de câteva sute de chilo-
Dela plecare obstacolele se mul colonia aceasta pustie şi îngheţată. metrii pe oră. De altcum şi con
tiplicau. Zăpada era lipicioasă, aşa strucţia unui astfel de aparat re-
încât oamenii şi cânii abea se pu EROISMUL UNEI FETE cere mai multă technică.
teau curăţi de ea. Apoi stâncile de In timpul răsboiului ambele fron In momentul, când acest aparat
ghiaţă, cari trebuiau mereu urcate turi duşmane întrebuinţau baloane se desface, se produc sdruncină-
şi coborîte cu câni şi cu sănii cu captive cu observatori, pentru supra turi în funcţiune, cari după calculele
tot. Câteodată cânii şi săniile erau vegherea mişcărilor. Deoarece ele technicienilor pot foarte lesne rupe
legate cu funii şi ridicate pe stânci. aduceau imense servicii, prin des oasele pasagerului şi cari în orice caz
Crepături mari în ghiaţă îi sileau coperirea intenţiilor duşmanului, erau —şi experienţele au dovedit-o—pro
să facă mari înapoieri şi încunjururi. totdeauna ţinta tragerii artileriei şi voacă destrămări în ţesutul umbrelei.
Dar drumul trebuia continuat ori aeroplanelor. De aceea viaţa obser Pentru a evita acest pericol pasa
ce-ar fi. După mari chinuri au ajuns vatorilor era foarte des în pericol, gerul ce se lasă din avion trăbuie
pe platoul, care formează culmea să-şi dea drumul cu aparatul închis.
gheţarului. Drumul e pe aci mai Aceasta experienţă a făcut-o de
uşor prin zăpada ondulată de vân curând o tânără fată, de un rar
turi. Dar merindea se tot găta şi curaj, Dşoara Collin, care a mai
n’avea cu ce se mai complecta. La făcut câteva încercări în acest sens.
un moment sacii erau goi şi cara Dânsa a plecat din Villaconblay
vana era încă departe de ţel. Mai (Franţa) pe un avion pilotat de un
rămăseseră din cei 32 de câni nu mare aviator francez Fronval, şi şi-a
mai 12 şi aceia slabi şi prăpădiţi. dat drumul dela o înălţime de 350
Merindea terminată au început a de metri cu paraşutul închis. Apa
tăia cânii. Câte un câne pe zi la ratul era de altcum foarte uşor şi
patru oameni, cari mergeau de di de dimensiune redusă. Numai în
mineaţa până seara, nu era lucru plină cădere curajioasa fată a rupt
mare. Cânii rămaşi erau hrăniţi cu sfoara, care dă drumul aparatului
pielea celor tăiaţi şi cu vestminte să se deschidă.
vechi de blană, lată câteva note zil După ce pânza de mătase s’a în
nice ale exploratorului: tins curajioasa fată şi-a recâştigat
8 Auguşt. (1921). Numai patru echilibrul şi a început a se lăsa
câni rămaşi. Prin urmare numai uşor pe pământ.
patru zile de trăit şi mai avem încă Întâmplarea a făcut să ateriseze
o sută de km. Prin urmare trebuie să în grădina secţiei technice din Issy-
arcurgem cu orice preţ 25 km. pe zi. les-Moulineaux, unde mai mulţi
9 August. Astăzi ne-am îndeplinit membrii ai acestei secţiuni urmă
j. )gramul. Pe drum ni-a murit un reau cu groază aceasta experienţă, al
c :e bolnav. In disperare am mân D-şoara Denisa Collin, în mână cu cărei rezultat bun nu era de prevăzut
cat carnea orice-ar fi. paraşutul său după aterizare. Domnişoara Collin şi-a atras toate
10 August. Toată ziua am suferit chiar şi atunci, când nu erau atinşi simpatiile cercurilor aeronautice, ex
grozav din cauza mâncării de ieri. de gloanţe duşmane, ci numai prin perienţa ei este un adevărat eroism.
De abia ne mai putem târî. Seara distrugerea balonului, care se pră- Fotografia noastră o reprezintă în
nori adunaţi deasupra munţilor a- buşia la pământ cu observatori cu tot* momentul descinderii cu aparatul
nunţă vreme rea. Pentru înlăturarea oareşcum a în braţe.
V
>
