Page 8 - 1924-1-2
P. 8

%
            Pag. 8 ---------------------------------- - - - -   C  O  S  I N  Z  C  A  N  A    - - - - - - - -  ----------------------------  25—1. 1924

            MICI AMINTIRI DIN                   de  salutul  poliţiştilor,  cari  şi  cu  toată   anumite  vase  la  canalul,  care  e  nu­
            RUSIA ŢARISTĂ                       mulţimea  se  observau  unul  pe  altul   mai  la  50  de  metri  depărtare,  le
                                                dela  distanţă,  am  luat  o  trăsură  şi   varsă... în podul casei. Şi astfel toată
              Rusia,  cu  toate  vastele  ei  stepe   m’am  salvat  şi  de  privirile  curioase   locuinţa mi-au ruinat-o.
            semicivilizate  se  poate  numi,  ca  şi   ale  publicului,  care  probabil  mă  so-    *
            America  ţara  tuturor  posibilităţilor.   cotia  vr’un  mare  duce,  căzut  în   Finlandezii  urau  pe  Ruşi,  din
            Cine  a  trăit  în  uriaşul  imperiu  sl’avo-   mania democraţiei.      cauza  politicei  lor  de  opresiune.  Nu
            mongol  ştie  să  povestească  multe                *                   aveau  însă  alte  mijloace  de  apărare
            curiozităţi,  cari  nouă  europenilor  ci­  In  Moscova  se  găseşte  o  galerie   decât politica de rezistenţă.
            vilizaţi  ni-se  par  imposibilităţi.  în­  de  tablouri  aranjată  cu  mult  gust   In  privinţa  aceasta  şiretenia  fin­
            deosebi  mici  experienţe  cu  autori­  şi  pricepere,  în  care  este  expusă   landeză  întrecea  orice  închipuire.  Un
            tăţile,  cu  mi  itarii,  cu  oamenii  su­  de  cătră  Fraţii  Tretjakow  o  colecţie   exemplu :
            puşi  sunt  caracteristice  pentru  epo-   admirabilă  de  lucrări  artistice.  Re­  Intr’o  iarnă  geroasă  lacul  de  pa­
            cele  de  atunci  şi  chiar  şi  pentru   numitul  pictor  Werestchiagin  încă   tinaj  era  archiplin  de  societatea  se­
            cele  de  astăzi,  căci  —  Ies  extremes   este reprezentat.           lectă a capitalei.
            se touchent.                          Este  singurul  loc,  unde  nu  se  dă   Deodată  apare  pe  ghiaţă  fiica  ge­
              lată  câteva  din  aceste  mici  a-   bacşiş.  Până  şi  garderoba  e  gratuită.   neralului Bobricow, guvernatorul Fin­
            venturi  pDvestite  de  un  ataşat  mi­  Aceasta  se  poate  numi  a  unspre­  landei.  In  câteva  minute  lacul  a  ră­
            litar  strein.  „Prin  anii  nouăzeci,  mă   zecea minune. *            mas  gol.  Doar  fiica  tiranului  şi  câţiva
            găsiam  la  Petograd  şi  aveam  obi­  lntr’o  zi,  un  prieten,  ataşat  de   inşi  din  suita  ei  de  mai  făceau  o
            ceiul  dimineaţa  să  iau  acelaşi  tramvai   legaţie,  m’a  introdus  la  un  giuva­  mică  umbră  pe  întinderea  mare  a
            cu  cai.  In  tramvai  mă  întâlneam   ergiu,  care  ne-a  primit  în  salon,   lacului,  ca  o  oază  în  mijlocul  unei
            de  multe  ori  cu  aceiaşi  oameni,  în­  arătându-ne  un  preţios  obiect  de   vaste pustietăţi. *
            deosebi  ofiţeri  de  infanterie  şi  jan­  toaletă,  cu  picioare  de  aur  şi  în­  lntr’o  zi  Bobricow  cheamă  la  sine
            darmerie,  căci  cei  de  gardă  ’nu  se   crustat  numai  cu  pietre  scumpe.   pe  Şeful  Poliţiei  şi-i  atrage  atenţia
            coborau la vehicule atât de.............  or­  Acest  obiect  fusese  comandat  d    că  străzile  oraşului  sunt  pline  de
            dinare.  Intr’o  zi  observ,  că  un  co­  doi  fraţi,  fiii  unui  mare  duce,  pentru  e  anunţuri,  cari  conţin  atacuri  la  a-
            lonel  mai  bătrân  îşi  scotocea  bu­  a-1 face cadou adoratei lor comune.  dresa’  Rusiei.  Imediat  să  caute  ti­
            zunarele  să-şi  găsiască  portomoneul,   Deoarece  obiectul  la  repetate  ce­  pografia  unde  s’au  tipărit  aceste...
            pentru  a  plăti  biletul,  dar  înzadar.   reri  n’a  fost  plătit,  giuvaergiul  l’a   murdării.
            încurcătura,  în  care  se  găsia  bă­  luat înapoi.                      La  o  săptămână  şeful  s’a  pre­
            trânul  soldat  a  aruncat  o  privire   Marele  duce  s’a  supărat  foc  pe   zentat  generalului  spunându-i,  că  nu
            aproape  rugătoare  asupra  camara­  fiii lui, i-a luat de urechi, iar obiectul  s’au  găsit  exemplare  din  manifeste  la
            zilor  mai  tineri.  Unul  dintre  ei  a   l’a întrebuinţat dânsul pentru_________  nicio  tipografie  din  ţară,  numai  la
            observat  îndată  situaţia  critică  a   adorata sa.   *                tipografia secretă a guvernatorului.
            colonelului  şi  şi-a  oferit  serviciile,   La  noi  europenii  este  obiceiul  să   Acesta  a  schimbat  vorba,  după
            plătind  dânsul  costul  biletului.  Co­  fim  politicoşi  şi  faţă  de  servitori.   ce  s’a  văzut  prins,  spunând  că  voia
            lonelul   i-a   mulţumit,   bineînţeles   Ruşii  însă  nu  prea  sufăr  de  a-   numai să cerceteze...
            pentru amabilitate.                 ceastă  manie.  Intr’o  zi  plecam  cu
              Câteva  zile  mai  târziu  colonelul   trăsura  dela  conacul  unui  aristocrat
            iar  s’a  urcat  în  tramvai  şi  iar  a   rus.  Prinţesa  m’a  aşezat  la  stânga
            început  a  căuta  după  portofel.  Un   dânsei.  Vânătorul  curţii  care  ne  în­
            ofiţer  l’a  ajutat  din  nou  cu  câţiva   soţea  pe  capră  mi-a  învelit  bine  pi­
            copeici,  pentru  a  scăpa  din  în­  cioarele  cu  o  pătură.  Pentru  acest
            curcătură.
                                                serviciu  l’am  răsplătit  cu  un  sincer:
              Dupăce  colonelul  s’a  dat  jos,  con­  „Mulţumesc“.  Prinţesa  mi-a  făcut
            ducătorul  a  întrebat  pe  ofiţeii,  dacă   observaţia,  că  sunt  prea  afabil  cu
            îl cunosc.                          servitorii.
              „II  cunoaştem  cu  toţii,  răspun­  Iar  când,  ne-am  dat  jos  la  gară,
            seră  uceştia,  pentrucă  de  doi  ani
                                                pentru  a  repara  afabilitatea  mea  ex­
            îşi tot uită portomoneul*.
                                                cesivă  nu  s’a  pütut  răbda,  să  nu
                            *                   arunce  în  mod  batjocoritor  nevino-
              Intr’o  Duminecă  înainte  de'amiazi   a  atului  vânător,  care  se  coborîse
            ieşiam  dela  legaţia  suedeză  îmbră­  repede să ne ajute, insulta:
            cat  ca  de  sărbătoare  şi  cu  jobenul   — Câne!    *
            în  cap.  Poliţistul  postat  la  întrare   Cu  prilejul  unei  călătorii  în  Fin­
            m’a  salutat  cu  o  deosebită  reve-   landa  am  fost  găzduit  la  un  pro­
            rinţă.  Gestul  lui  a  fost  observat  de   prietar în apropiere de Wiborg.
            un  camarad  al  lui,  postat  la  vreo   Acesta  mi-a  istorisit,  că  nu  în­
            sută  de  metri.  Când  am  trecut  pe   chiriază  cu  plăcere  casele  la  familii
            lângă  el  mi-a  dat  şi  acesta  aceeaşi   din  Petrograd,  cari  vin  peste  vară
            consideraţie.  La  altă  sută  de  paşi   acolo, deoarece îi ruinează casele.
            acelaş  gest  din  partea  altui  poliţist.   Spune,  că  anul  trecut  familia  unui   Macdonald
            Lumea  imensă  de  pe  străzi  a  în­  burghez  bogat  din  Petrograd  i-a   viitorul prim-ministru englez, care va inau­
                                                                                    gura  din  nou  politica  de  apropiere  către
            ceput  să  mă  priviască  cu  atenţie,  aşa   distrus o casă nouă nouţă.  Franţa  şi  doreşte  să  rezolve  problema  cri­
            încât ajunsesem un fel de caraghios.  Inchipueşte-ţi — îmi spunea dânsul,   zei  şi  refacerii  ţârilor  europene  printr’o
              Când  am  văzut  că  nu  pot  scăpa  că  oamenii  aceştia,  în  loc  să  verse  ştergere a datoriilor de-.războiu.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13