Page 9 - 1924-1-2
P. 9
25-1. 1624 - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - Pag. 9
UN ROMAN PRINCIAR acestei Curţi. Prinţul Filip era de întreagă familia sa germană s’a
altcum un senior bogat, mai în vârstă aruncat cu furie asupra* ei, pentru
De curând a murit la Paris Con cu 14 ani decât tânăra sa soţie. alte motive, decât părăsirea domi
tele G^za Mattaschich, care pe vre Când se căsători îşi trăise deja ciliului conjugal.
muri a avut un moment de o rară viaţa. Căsătoria aceasta a fost dela Aceste rude veiau să o separe de
celebritate, un adevărat roman, început o nenorocire pentru tânăra o moştenire grandioasă dela tatăl
prins în viaţa cercurilor princiare. prinţesă, care nu avea pentru băr ei Leopold 11, care era deja în vârstă
Sunt aproape treizeci de ani, de batul ei nici o afecţiune. Din căsă şi avea întinse domenii în Congo,
când acest personajiu, care moare torie s’au născut doi copii: un bă evaluate pe atunci la un miliard de
astăzi într’o modestă cameră de iat mort puţin înaintea tatălui său franci belgieni.
hotel, a fost eroul unui roman de (răposat în 1920) după o existenţă De aceea interesul rudelor era
amor cu multe şi iritante peripeţii. fără glorie şi o fiică Dorothea, mă să ţină pe Prinţesa Luiza sub tu
Astăzi ei nu mai face niciun sgo- ritată după Gunther de Schlesswig- telă, sub interdicţie fiind declarată
mot A intrat în liniştea celor Hollstein (mort şi el) cumnatul nebună.
drepţi. Kaizerului. Este inutil să spunem astăzi, că
La căpătâiul mortului o singură După douăzeci de ani de căsă toate nenorocirile ce s’au abătut
voce suspină, desperată, pierdută, torie Prinţesa Luiza— neţinând cont asupra capului acestor doi îndră
aceea a nefericitei sale soţii, care nici de fiica sa, aproape de măritat gostiţi, au fost cauzate numai de
i-a sacrificat tot pe pământ: Prin — a părăsit pe Prinţul de Coburg bogăţiile acestea imense, la cari
cipesa Luiza a Belgiei, fiica cea şi s’a ataşat de tânărul locotenent râvneau rudeniile prinţesei.
mai mare a regelui Leopold 11. di de ulani Contele Geza Mattaschich. In 1904 Contele Mattaschich îşi
vorţată de prinţul Filip de Saxa- Pinţul de Coburg, ajuns prin realiză planul. El eliberă prizoniera
Coburg-Gotha, fratele fostului ţai al drept de naştere general în armata din captivitate şi amândoi se re
Bulgariei, Ferdinand. austro-ungară, a fost forţat de îm fugiará la Paris, unde medicii ce
După acest divorţ toate Curţile păratul Frantz Josef să trimită mar lebrii francezi au infirmat diagno
Europei i-a.u închis porţile. Astăzi tori imposantului ofiţer de cavalerie, sticul doctorilor austriaci. S’a recu
ves’ita prinţesă Luiza este ruinată, care-i furase soţia, frumoasă ca un noscut cu unanimitate, că Luiza a
fără casă, fără prieteni, urmărită de înger în toată splendoarea maturi Belgiei a fost declarată nebună din
mânia, de ura, de dispreţul celor tăţii sale de 36 de ani. consideraţiuni de stat, după cum
încoronaţi, cari n’au desarmat nici Pe ti ren locotenentul a menajat a proclamat şi salvatorul ei, Con
înaintea fidelităţii ei cătră o sin în mod vizibil pe generalul deja în tele Mattaschich în volumul său oe
gură afecţiune, nici în faţa miseriei, vârstă, care s’a ales doar cu o uşoară atunci de mare senzaţie: „Nebună
nici în faţa slăbiciunii. Un singur rană la braţ însă cu o ură înverşu din consideraţii de stat“.
sprijin mai avea aci pe pământ — nată împotriva învingătorului. După De atunci cei doi amorezi nu
altădată atât de răsfăţata prinţesă: câtva timp Prinţesa Luiza la ordin s’au mai despărţit, decât în timpul
pe Contele Geza Mattaschich. Moar superior a fost declarată de me răsboiului. Pe vremea aceea ei erau
tea i-l’a luat şi pe ăsta. dicii austriaci de nebună şi inter în Austria. Simţind curentul răs
El a salvat şi în acelaş timp a nată într’un asii de alienaţi, iar Geza boiului au luat drumul spre Franţa,
pierdut pe principesa Luiza. Şi ea Mattaschich arestat sub învinuirea, au fost însă reţinuţi la Munich. In
a iubit nefericirea în care a adus-o. de a fi emis poliţe false iscălite de curând Germanii, la un ordin de
Viitorul va judeca poate cu o im Prinţesa Luiza şi sora sa Stefania. sus, expediază pe Contele Mattas
parţialitate, care nouă ne lipseşte, Un tribunal militar l’a judecat chich într’un câmp de concentrare
pe aceşti doi eroi ai amorului şi la pierderea gradului, a titlului de în jurul Budapestei, cu toate că
va avea poate pentru ei puţină milă conte şi a averii sale. era eliberat de serviciul militar şi
generoasă. •
Mai târziu s’a dovedit, că Contele nu mai era cetăţean austro-ungar.
Amândoi au plătit crud încrederea nu făcuse nici un fals. Opinia publică Îndată după încheierea păcii Con
sufletească, ce şi-au oferit-o unul s’a indignat peste măsură. Reichs- tele s’a grăbit să întâlniască pe
altuia. Ei au îndurat amar revolta rathul a fost sesizat şi a luat cauza prinţesă. Ei nu puteau trăi unul
împotriva obiceiurilor dela Curţile prizonierului în mână. Curtea din fără altul, uniţi acum nu prin pa
domnitoare şi ale lumei acesteia. Viena a fost silită să bată în re siune, ci mai mult prin comunitatea
Dar să reamintim cetitorilor noştrii tragere şi să lase liberă victima, amintirilor a suferinţilor îndurate,
istoricul acestui roman de o rară după patru ani de o foarte severă pentru cari aveau un cult reciproc..........
senzaţie. Închisoare. Acasă la ei nu mai era niciun
La vârsta de abia 17 ani, prin Odată liber, Geza Mattaschich a lux S ngură viaţa de hotel le mai
:
cipesa Luiza a Belgiei s’a căsătorit plecat cu iuţeala vântului spre Saxo- rămăsese. In timpul din urmă se
cu un văr al ei, Filip de Saxa-Co- nia, în apropiere de Dresda, unde aşezară la Viena, unde se găsiau
burg-Gotha, de formă ofiţer în ar iubita inimei sale era internată în în siguranţă şi aveau numeroşi
mata ungară, de fapt însă figurând tr’un sanator de alienaţi cu con amici.
la Curtea din Viena, printre membrii cursul Curţii berlineze. Cu două luni înainte sănătatea
