Page 12 - 1924-03
P. 12
Pag. 52 ■ ■■ TTi „T.» ~ C < * $ I * I 2E A « A - - - - - - - - - - - - - - — i ■ ră—U )VZ4
JUDECATĂ. :-? De trei ori izbeşte măgarul eu pentru măgar, t-a respectat părerea
MUNTEANU-MIO. potcoava în poarta raiului. Un zăn şi i-a admis să. nu ia parte la cor
gănit s’aude îniăuntru, o înjurătură rul care se ţine in onoare-i şi spre
Zidul se pierde în infinit, în zid urmează, cam în acest fel : Ce mă lauda sa, ci el să declame. PorctH
o poartă de aramă masivă, şi e ijiare, gari şi porci îmi turbură somnul?: lui îi este antipatic desèmnul, căci
încât ochiul abia îi măsoară di Dzeu nu m’a vestit de sosirea ni- din curată ce este hârtia o muidă-
mensiunea. Zăvorul, e la înălţimea mărui. O să-i speriu eu, de nici reşte, deci a desemna înseamnă a
unui om, mare si pătrat Gaura cheii, epurii nu o să-i întreacă. în fugă. murdări, şi porcului îi place cură
e un cerc cu diametru de un dm. Cele trei animale, auzindu-se luate ţenia.' Epurelui nu-i place ştiinţa,
Se pare că în lă.untrul totul e mori, pe lista de înjurături a simpaticu căci aceasta înfrânează avânturile..
căci o tăcere de nesuferit încon lui locuitor din raiu, îşi zâmbiră Toate acestea, cele trei animale, le-au
joară totul. înaintea porţii raiului, încurajaţi. Un scărţăit, grozav isbi auzit delà confraţii lor, cari bucu
stau trei animale: un măgar, un, urechea celor trei animale, poarta roşi de-aşi vedea rudenii schim-
porc şi un epure. Atunci — zice se deschisese şi Sf. Petru, căci el bându-se la braţ, se silesc să îi
măgarul — când sunt singur, mai era, aruncă cheia, drept în capul clarifice cât se poate de bine. Asu
ales noaptea, când liniştea e mare, măgarului. Cheia sări la o înălţime dat Sf. Petru se reîntoarce, apoi se
când totul doarme, eu aud sunând mare, şi simţindu-se veselă, începu repede la D-zeu pentrd a părî pe
nişte clopote, încet, încet, pentruca un cântec ascuţit şi se cobora ver cele trei animale îndrăsneţe, cari
să devină mai puternice, grozave, tiginos spre pământ. înspăimântat au păşit poarta raiului fără învoi-r
pentru ca să se transforme într’un Sf Petru lăsă uşa deschisă, luân- rea lui. D-zeu, adunând marele sfat,
sgomot infernal, care mă pătrunde, du-se după cheie. Cele trei animale compus din notabilii raiului, (foştii
.nă asurzeşte... Şi eu cred, că aud cu devizele : înţelepciune, politeţă, notabili pe pământ) porunceşte să
clopote, deoarece acestea sunt în curaj intrară în rai. In rai neexis i se aducă înainte cele trei animale.
totdeauna în legătură cu moartea. tând moarte nu există nici viaţă. Porcul înainte, îi urmează eourele
Când clopotele sună, înseamnă că Acolo toate sunt aceleaşi delà în şi la coadă se prezintă/ înţtltptul
a murit cineva... şi moartea e tă ceputul raiului. Hrană nu este ca măgar. Pentru ce aţi părăsit pă
cere ... şi de aceea în tăcere sună arborii să-şi sugă hrana, şi nici mântul, înainte ca soborul nostru
clopote... Epurele se face mic de microbi nu sunt să putrezească poa să hotărască, îi întreabă Sf. Ilie,
tot, şi pare că aude şi el aceste mele. In rai sunt viii morţi. In rai secretarul. Să vorbească măgarul,
clopote. Eu ştiu, continuă măgarul toate trâesc moarte. Animalele ace că el. are darul vorbirei, grăiră cele
că, durerea fără lacrimi e mai a- leaşi sunt delà începutul lumei. două animale. 1 se dă cuvântul, zice
dâncă decât aceia care o varsă. Doar unele, cari fac câte-o vitejie, sfântul:
Eu am văzut odată o femee, stând sunt admise, lntriaceste sunt gâştele On. Sobor. Poate aţi auziit,
înaintea ruinelor unei case, care a- capitolinene, măgarul care a dus pe că între Francezi şi Nemţi, în anul
coperea trupurile schinguite ale . co Isus în Erusalim, câinele unui loco 1870, s’a întâmplat un mare râzboi.
piilor şi satului său. Ea nu plângea, tenent francez, care şi’a luat stăpâ Cu bunăvoinţa D-voastră, îndrâs-
tăcea. Insă, în tăcerea ei, eu am nul rănit şi printre mii de gloanţe nesc să afirm, că francezii au fost
auzit un plâns sălbatec, în glasul l’a dus la ai săi, apoi o mâţă, care ruşinos înfrânţi şi că reuşita Nem
ei strigăt ca o vijelie în pustiu. nu mâncase mama alor 7 pui de ţilor mi se datoreşte mie. Pfui, îl
Ochii ei fără de lacrimi, îi vedeam şoareci, prin faptul că nu aveau scuipă în faţă porcul, minte, stă
că varsă râuri... Mie îmi pare, că tată şi încă altele. Afară de animale pâne, victoria politeţei mele i se
tăcerea aceasta din juru-i, e seacă, încă se mai imulţeşte numărul oa datoreşte. Nu susţini adevărul, gră-
precum seacă e iarna în zilele de menilor. Aceştia în ra>, ca şi pe eşte epurele, vitejiei mele se dato
Ianuarie, e seacă, precum sec vor pământ, sunt aşezaţi după ranguri. reşte totul. Biciul de foc al sfântu
besc arborii ce se sfrâng de ger.......... Astfel filosofii au un compartiment, lui iiie (acesta se întrebuinţează
Te rog lasă la o parte filosofía generalii întrio altă parte ; iar fizi- ca şi clopotul ia preşedinţii de pe
Domniei tale —zise porcul— mie- cianii în odaia de experienţe. Limba pământ) făcu să amuţească acele
mi place să fiu politicos, dar nu-mi pe care o vorbesc atât oamenii trei animale. La rând măgarule, po
place când altul uitând de politeţă, cât şi animalele e aceiaşi, unică. vesteşte tu mai întâi, apoi porcul
îmi plictiseşte urechile cu teorii Programul e cam următorul: Muzică, şi pe urmă epurele. Dar numai ade
absurde. Să batem mai bine în poartă, desemn, ştiinţă. De altcum nu toţi vărul.
să cerem intrare la Dumnezeu şi sunt siliţi să ia parte la toate cur On. Sobor, Nemţii au învins prin
să-i cerem judecata. Să fîm curajoşi, surile. De ex. măgarul nu ia parte înţelepciune. (Reprezentantul înţe
îl. întrerupe epurele; curajul e zeul la muzică şi iată peniru ce: Muzica lepciunii sunt eu). Şi iată cum:
isbutirei. „Mit dem Hute in der e o artă, care nu se adresează in Francezii se luptau vitejeşte, zece
Hand, kommt der Man im ganze telectului, ci sentimentului. Nu-i o la număr îndrăsneau să se opună
Land“ replică porcul, acesta e pro artă care să-ţi procure plăceri in la ai noştri când aceştia erau o
verb nemţesc, şi stimez prea mult telectuale, ci o artă care te gâdilă. sută. Concluzia că de cele mai
pe nemţi, şi sunt nemţofil, cum le Orice animal inferior, gâdilat se multe ori erau învinşi. Noi, nici
place unora să zică, dar am pen- simte bine şi râgăe, deci muzica odată nu atacam fără să ne simţim
truce. Ei au inventat proverbul, pe îşi ia naştere prin gâdâlit sau in superiori, în caz contrar ne retră
care îl am ca deviză. Să fim înţe versând teoria, muzica gâdilă. Un geam. Noi nu ne răzjjmăm nici
lepţi, zice măgarul, în rai nu se savant, zice măgarul, pu poate con odată pe puterile goale alé gloanţelor,
poate intra decât cu anumite for cepe muzica cu o artă, ci ça pe un şi ascunşi după metereze aşteptam
malităţi, subscrieri de condici etc. instrument de a îndobitoci sufletele momentul potrivit N’am fpst viteji,
v
5
dar aceste aparţin domeniului meu şi iată pentru ce nu ia parte la co ‘dar am fosf Înţelepţi şi<am învins;
şi nu Dvoastră. ' ruri. D-zeu are un mare respect A greşit foarte' mult fratele meu
