Page 15 - 1924-03

r

îO—U. 1924 -----------•..........■ ---------- - C O S l k z f e A N A ----- ■■■■*• .........................-........... ■■■■ Pag.

" Se sculă 'încet depe bancă îşi Quo-Vadis Germanie? Poşta şi sufleteşti dispun cele ce urnţează:
juS pălăria, îmi strânse mâna fără mi-adU9e de curând o scrisoare 1. Las femeei mele pe amantul
•să tică un cuvânt şi plecă legâ- din Berlin având pe ea timbre ei şi asigurarea, că nu-s nici pe
nându-se ca o ramură golaşe ce-şi poştale în valoare de 390 miliarde departe atât de prost, cum mă crede.
"plânge podoaba frunzelor căzute. de Mărci. Cu acest mic detaliu se 2. Fiului meu îi las plăcerea la
poate face o imaginaţie a d^gringo- lucru, să se convingă sitţgur, că a
Costel Dumitrcscu-Delavarona lării şi mizeriei în care se sbate lucra nu este tocmai o plăcere de­
Germania astăzi. Şi cu cât întri osebită, după ce de douăzeci şî cinci
mai mult, în intimitatea ei, cu atât de ani crede că lucrez numai din
te îngrozeşti mai mult, tu spectator patimă personală.
străin vieţii germane. Căci ca să 3. Fiicei mele îi las o sută de
cumperi o pâine sau să plăteşti o mii de dolari în bani. Ea are abso­
masă îţi trebue cifre astronomice. lută nevoie de aceşti bani, pentr.ucă
Şi azi mi-am dat seama când am bărbatul său nu va face multă vreme
« citit bugetul german în sumă de o afacere aşa bună, cum a făcut,
Mărci 2.485 369.170 824.635.600 — când mi-a luat fata.
Şi să nu ne mire dacă poporul 4. Şoferului îi las toate automo­
german flămând va apuca calea bilele, să vadă şi el cât costă îrr-
exodului, năvălind în ţările mai întreţinerea lor, când l’o fura sluga
bogate!... G. P. lui.
Femeile... juraţi. Feministele 5. Companionului meu îi las bu­
noastre duc o luptă îndârjiă pentru nul sfat să se asocieze cât de cu­
emanciparea lor de sub tutela băr­ rând cu un om cuminte şi bun ne­
baţilor şi câştigarea egalităţii de gustor, pentrucă dacă va rămânea
drepturi. Niciodată însă nu se gân­ el singur o dă gafa cât de curând“.
desc, dacă organismul şi firea lor Intradevăr interesant testament.
Dispar durerile. Indienii an un sunt înzestrate cu toate armele ne­ Răsplata demnităţii în Franţa.
medicament miraculos pe-atru anes­ cesare pentru greaua luptă a vieţii. Opt femei franceze au fost de cu­
tezierea durerilor. Ei utilizează o Englezii după multe atacuri în- rând decorate cu cea mai înaltă dis­
otravă numită „Kaapi" care face r dârjite ale sufragetelor au cedat. tincţie, cu: Legiunea de onoare.
pe om nesimţitor Ia toate durerile, Astăzi femeea engleză are aceleaşi Aceste femei nu fac de loc parte
fără a-i aduce vre-un neajuns, în­ drepturi ca şi reprezentanţii sexu­ din familii mari, din clasa nobilimii:
trebuinţarea sa. Profesorul Dr. Albert lui urât. Ele sunt simple ţărance dela ţară.
Scbneider dela Universitatea Ber Ajunse în arena vieţii libere en­ Meritul lor este, că au dat naştere
Kley din America, şi-a manifestat glezoaicele încep să demonstreze la mulţi copii, dintre cari cei mai
dorinţa de a face experienţe asupra încetul cu încetul, că bărbatul a în vârstă împreună cu taţii lor au
sa cu această otravă salvatoare fost destul de cuminte, atunci, când pierit în răsboi, iar dânseje acasă
spre a vedea singur efectele ei. le-a rezervat numai anumite drep­ singure, ajutate doar de pruncuşorii
Chiar la congresul de farmacologie turi. — Natura, deşi a a fost destul mai mărunţi au muncit pământul,
din Astherville, profesorul a decla­ de darnică, pentru a-le complecta pentru a trimite în tranşee hrană
rat că ţine să facă această expe­ graţiile, le-a refuzat unele elemente, apărătorilor patriei.
rienţă pentru a constata dacă otrava fără cari nu pot trăi independente. Franţa recunoscătoare a acăţat
are acelaş efect asupra oamenilor Intre aceste elemente se numără de­ de pieptul acestor brave fiice ale
civilizaţi ca, şi asupra celor săl- bilitatea fizică, lipsa de curaj şi de ei medalia demnităţii naţionale, ca
ba eci. In acest caz, oamenii vor sânge rece. o răsplată a muncii şi a fecundităţii.
putea, — fără nici-o consecinţă, — Astfel cu prilejul unui proces cri­ Soţia Regelui Tutankhamen.
să fie nesimţitori la toate durerile minal ţinut zilele trecute în faţa Howard Carter colaboratorul lor­
de ori ce fel. unui juriu din Anglia, una dintre dului Carnavon care a descoperit
Berea are arsenic. Intr’o şe­ cele trei femei, cari erau pe banca mumia sclipitoare de diamante a
dinţă a Societăţii medicale din juraţilor a leşinat când Curtea a regelui egiptean Tutankhamen, a
Paris, Dr. Kohn Abrest a atras a- pronunţat sentinţa de moarte a acu­ scos un volum în care se ocupă de
tenţia tuturor specialiştilor, asupra zatei. toate amănuntele importantei des­
marilor cantităţi de arsenic ce se Aviz feministelor noastre. coperiri. Aci, în afară de munca
găsesc în bere şi vin. Un testament original. Coti­ depusă de cercetători, autorul des-
El arată rezultatele obţinute prin dianul „Le journal“ din Paris între­ scrie şi soţia faraonului.
cercetările făcute în diferite probe ţine în câteva numere consecutive Regina era de 17—18 ani când
de vin şi bere. o interesantă discuţie asupra testa­ îngroapă pe soţul ei, fiind de o mare
Cu această ocazie doctorul Abrest mentelor. Unele le află sentimentale, energie. Pe dânsa o muncia gândul
constată că într’un litru de bere se altele documentate, multe sunt obiec­ că trebuia să cedeze locul de re­
găsesc 2—4 miligrame de arsenic, tive, foarte puţine însă originale. gină unei alte femei. Şi pentru a
iar într’un litru de vin aproape 2 Un model de testament original înlătura aceasta, se hotărî să con­
miligrame. Şi deci această prezenţă ni-1 dă cetăţeanul Hiram T. Swasli, ducă evenimentele aşa cum voia ea.
a arsenicului în bere poate produce Winipeg mort de curând într’o vârstă Şi imediat după îngroparea soţului
o otrăvire lentă a acelor indivizi cari destul de tânără. Acest testament său, ea trimise regelui Hitiţilor o
copsumă cantităţi mari din această are următorul conţinut: scrisoare, ce spunea:
băutură. ■'Deci iată şi pericolul „Eu Hiram T. Swash, încă în de- „Soţul meu e mort. Ştiu că tu ai
bâtei!'.'. . i plină forţă a puterilor mele trupeşti fii mari. Trimete-mi unul pe care