Page 9 - 1924-03

KMT. 1624 - -C 0 S' I N J.% ANA - Pa&29-

F/RE DE PELIN. . .
G VLÂDESCU ALBEŞTI
Eu ţi-am prins la-ncingătoare,
Fire de pelin.
Albe flori p-am prins in păr,
Albe flori de măr... *
Cupa am sorbit-o toată
înspumată-n vin.
Inchinat-am pentru tine
Cupa cu pelin...........
După ce-am golit paharul.
înspumat în vin,
Am simţit pe buze-amarul,
Urme de pelin...
A fost semn de prevestire,
Vinul înspumat!
Florile, ce i-au fost prinse
4
CJubu! sportiv „Unirea din Timişoara a repurtat o splendidă victorie 7u le-ai aruncat...
asupra trupei de şampionat din capitala Italiei (0—2). Chipul acesta, luat
la Roma, ilustrează seara comună de sf. Silvestru petrecută împreună de Florile ce-am prins in păr,
studenţii societăţ i „Dacia-Traiană" cu fruntaşii conducători români ai Albe flori de măr
glorioasei trupe sportive. A fost o seară de nedescris entuziasm româ­ Tu le-ai arucat în calea
nesc in afară de hotarăle ţării.
L/nui trecător...
Am simţit atunci în suflet
Gustul in pahar,
O NUNTA JIDOVEASCĂ IN PERSIA Vinul ce-am turnat in cupe,
Era vin amar...
Populaţia evreească din Persia copilăriei. Sunt miri şi mirese de
trăeşte aci de mai bine de două 8—9 ani.
mii de ani Este o rasă veche, de­ Ei nu trăesc izolaţi, fiecare la JN VRAJA NOPŢII
căzută, trăită în „ghetto -\iri\z (ma­ părinţii lui, până la vârsta puber­ IO AN BERGH1A
a
halale jidoveşti) oraşelor persane. tăţii, cum s’ar crede, ci duc viaţă
Autochtonii o despreţuiesc şi o casnică împreună. Vraja nopţii 'njur de min' coboară
marchează cu semne exterioare, Din cauza aceasta rasa este Şi-mi adună ’n gând atâtea vise.
pentru a o împiedeca, să se ames­ cu totul degenerată. Osteniţi cocori la cuiburi sboară,
tece cu populaţia arică. Jidovii nu Chipul, ce-l arătăm reprezintă o Doarme 'n vad şi apa delà moară
erau duşi în râsboi şi nu cultivau pereche de tineri jidovi în ziua Intr'un farmec lin din paradise.
pământul. Se îndeletniceau numai
cu comerţul şi ţineau permanente Somnoioasă lume năcăjită
discuţii la sinagogă, faţă de alţii. Peste drum îşi stinge luminarea.
Apărându-şi cu îndârjire tradiţiile Pe câmpia verde adormită
şi obiceiurile lor ignorante, o rasă Pui de vânt do fire îmblânzită
şi orgolioasă şi servilă faţă de alţii. înconjoară înc'odatâ zarea.
Femeile lor erau de multe ori
plasate în „Anderun“-z (apartamen­ Turmele se ’ntorc delà păşune
tele femeilor, unde bărbaţii’ nu pot După ele glas de fluer plânge
întră) pe lângă bărbaţi puternici, Cântec trist amară rugăciune.
pentru a face întrigi şi a ajuta Cea din urmă raz’ acum apune
rasa jidovească prin influenţa lor de Şi se ’nbrac’ un colţ de cer în sânge.
curtezane.
„Alianţa israelită*, o puternică Eu pe prag cu gându ’n depărtare
societate de educaţie jidovească, Şi cu ochii duşi spre zări senine
ce trimite ajutoare coreligionarilor de Stau şi-ascult un cântec de Tigropare
pe toată suprafaţa globului, a întins Tânârii soţi, in ziua cununiei lor. La Şi târziu de-odată mi-se pare
stânga e mama mirelui, iar Ia dreapta
mâna şi evreilor din Persia. A trimis • bunicul miresei. Dor nebun, că povestesc cu tine.
aci profesori, crescuţi la şcolile
europene, cari caută să ridice pe nunţii împreună cu mama mirelui TOAMNĂ
evreii persani din starea lor de şi moşul miresei.
sclâvie intelectuală şi morală. însurăţelul e de 11 ani şi fata ELENA DIN ARDEAL
Evreii aceştia păstrează obi­ de zece. De-a bolţii pânză cenuşie,
ceiuri învechite, cari le prejudi- La nuntă a luat parte şi o fată Şi-anină vârfurile plopii,
ţiază rasa. logodită. Ea e numai de opt ani. Şi râpăe prin ramuri stropii,
Ceremonia căsătoriei este ţi­ Peste cătăva vreme îşi va serba şi Ca bulgării de pe sicrie.
nută la ei în mare cinste. Nunţile ea cununia.
sunt adevărate sărbători în ghetto- „Alianţa israelită“ se luptă să Se cere sufletu-mi afară
uri Toată.lumea jidăvească ia parte desfiinţeze aceste obiceiuri, păgubi­ Din încăperea lui îngustă,
4a astfel de serbări. Este însă obi­ toare pentru ririmful ¿rasei f poporu­ Cu ’nfometare de lăcustă,
ceiul/ că se căsătoresc în. vârsta lui ales. _________ Spre-un cer de nouă primăvară ..,