Page 10 - 1924-04
P. 10
Pag. 46 . i m C O S I N Z E A N A - - - - — - ——-— ■■ ■■■ ■ 2SM1. H&4
considerat în Anglia ca foarte pu Lipsa de sinceritate la p sici afe
ţin cinstit! un caracter cu totul femeesc. De
Autorul încheie aci. Suntem si asemenea li-se pot atribui îndelet*
guri, că după o astfel de lecţie niciri cu fond anarchist. Sunt anar-
Doamna X va înceta să mai ceară chiştii genului animal.
cărţi cu împrumut. In general animalele sunt cu mult
* mai prevăzătoare ca oamenii, şi
Primele divorţuri. în istoria fac mai poţi ne greşeli, ca «oî, cu
dreptului scriitori, ca Aulus Geliu toate acestea nu ne pot fi supe
ne afată, că primul divorţ Ia Ro rioare, cucă susţine doctorul Ma-
mani a fost la anul 520 ab urbe rechall în cartea sa. *•
condita. — Divorţatul era un oare Se pot însă găsi metode, în urma
care Spurius Carvilius Ruga, care unor studii serioase, cu ajutorul
şi-a alungat nevasta din cauză, că cărora animalele să poată fi în
era sterilă. Fapta lui Ruga a fost trebuinţate ca colaboratoare în di
mult desaprobată de contimporani. feritele ramuri de. îndeletnicire ale
Un egiptolog dela universitatea omului. Animalele dresate, s’a cons
din Pemsylvania ne vorbeşte de un tatat, că pot fi foarte utile Prin
Un bobârnaclmprumutătorilor alt caz de divorţ Savantul ameri dresaj li-se desvoltă anumite apu
de cârţi. Sunt oameni, cari deşi can a descoperit decurând pe neşte cături instinctive, cari se pot aplica
au o situaţie materială bună, totuşi papirus actul de divorţ iscălit de în practică.
preferă, să împrumute cărţi dela un notar şi patru martori al, unui In războiul mondial s’a văzut fo
alţii, pe cari de obicei nu le mai egiptean cu numele Âmenbotep. A- losul ce-1 mare ce-1 aduceau câinii
înapoiază. Unei astfel de împrumu- cesta comunică prin acest act fe- c tât ca auxiliari în serviciul ambu
tătoare i-s’a întâmplat o istorioară meei sale Tahapy, că consideră că lanţelor. cât şi ca păzitori de pri
nu tocmai plăcută din partea auto sătoria între ei ca terminată. zonieri. — In aceasta din urmă în
rului unei piese de teatru, căruia Conţinutul descifrat al documen sărcinare făceau o ordine mai bună
ia cerut opera sa pentru a o juca tului este următorul: decât plutonierii.
în familie. „In anul Iui Tybis, sub domnia * •
Autorul, Wilhelm Jordan, indignat, Faraonului Ptolemaeus, Amenhotep
că Doamna X, soţia unui bogat din fiul lui Pathot şi al soţiei Cât pământ li trebuie unui om.
consilier comercial nu se îndură să sale Tanethy lui Tahapy, fiica lui Toltstoi filozoful, tatăl ţărănimii,
arunce câteva mărci pentru opera Pekour, a declarat soţiei sale Tausir : care dupăcum se ştie trăia la ţară,
sa, ci îi place să*şi satisfacă gus „Te-am părăsit ca soţie, a mea. îmbrăcat în haine ţărăneşti şi lu
turile de pomană, i a scris urmă Am renunţat la drepturile mele de cra de multe ori munca grea a ţă
toarea scrisoare nu tocmai delicată: ranului, a povestit o istorioară plină
bărbat asupra ta ca soţie. Ţi am de învăţături pentru omenirea la
„Sunt oameni, începe autorul in spus: Caută-ţi un alt bărbat. Nu
dignat“, cari asistă cu predilecţii la am să mă opun în faţa ta, când comă după avere.
burse, sau la . urcarea unui balon vrei, să întri în vre-o casă. De azi Marele scriitor spune, că un pro
din dosul îngrăditurilor. Alţii se a* înainte nu mai am la tine nicio prietar de latifundii voind să răs
şează în locul întâi. Unora le şade pretenţie. Părâseşte-mă imediat şi plătească pe un ţăran harnic de pe
bine numai în al doilea sau al fără ezitare“. moşia lui, i-a spus, că-i dăruieşte
treilea. ; Se vede, că amicul de. pe malul atâta pământ, cât va pu ea ocoli el
Aşa sunt şi clase nobile cari se Nilului nu prea ţinea la cernita lui pe jos dela răsăritul până la asfin-
împrumută reciproc cu cărţi sau le jumătate. Sau poate că dumneaei ţ.tul soarelui. A doua zi. când soa
cer din biblioteci anume pentru a- consoarta îl făcea să înghită în fie rele s’a ivit 13 răsărit ţăranul a
cest scop. Închipuie*ţi însă D-ta, că care zi câte un pui de crocodil, pornit de'a o fântână şi a luat-o
bărbatul D-tate, d-nul Consilier Co ceeace nu prea este o plăcere nici peste văi şt dealuri alergând din
mercial, cu lanţul gros de aur în pentru un fiu al stepelor. răsputeri, prin văi, păduri şi dea
cins pe vesta albă de pichet, ce-i * luri pentru a cuprinde cât mai mult
înconjoară voluminosul său abdo Psichoiogia animalelor. Doc teren. Spre seară ţăranul nostru
men, ar privi la curse cocoţat în- torul Lepinay din Paris, care a voia să mai închidă un deal în
tr*un pom, printre neşte ştrengari studiat mai întâi medicina şi pe viitoarea iui moşie. S’a urcat deci
de pe stradă, cărora le şade destul urmă s’a specializat în zoologie şi fără răsuflet pe o parte a lui* pen
de bine acolo. Dumneata şi sute de în ştiinţa veterinară s'a ocupat în- tru a coborî pe alta, şi Ta închis
rangul Dumneatale nu vă jenaţi să tr’o conferinţă recentă cu psicho şi pe ăsta. Dar soarele s’apropia
vă postaţi într’o situaţie analogă, iogia animalelor, care în multe pri de asfinţit şi el mai avea .o bună
faţă de proprietatea cea mai puţin vinţe este mai interesantă decât a- cale de făcut până la fântână, că-
păzită a autorului, pentrucă nicio ceea a oamenilor. reia-i zăria numai cumpăna.
dată n’aţi judecat, în ce constă a- Pisicile de pildă ne par nouă Pentru a nu scăpa preţiosul dâr
ceasta proprietate. oamenilor ca neşte animale mis şi-a adunai ultimele- puteri şi a
O femee ca dumneata, cu o lo terioase. lotradevăr ele prezintă laat-o la fugă cât putea. Comisia îl
cuinţă luxo-s aranjată.din 12 odăi ceva neînţeles, curios, chiar în a- aştepte la fântână pentru a4 în
şi saloane, cu echipagii de şase cai pucâturiie lor instinctive. Diferă mâna actul de proprietate pe te
şi zeci de servitori, nu te jenezi să mult de alte animale; în schimb renul înconjurat. Dar ţăranul lacom
împrumuţi cărţi dela autori sau din se aseamănă însă cu femeile în nu şi-a putut încheia cercul, căci
biblioteci. Un astfel de lucru ar fi multe privinţe. la câteva sute de paşi de fântână
