Page 11 - 1924-04
P. 11

26—<1. 1924 --------------------------- —    C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Fag. 47


        s’a  pus  jos  să  răsufle  şi  pus  a  fost.:  lor monogame. La paserile călătoare   timentai;  —  către  toţi  însurăţeii
        L’au  îngropat  pe  locul  unde  şi-a   se  întâmplă,  că  bârbătuşii  călăto­  oraşelor  vecine.  In  acest  apel  araţfţj
        dat sufletul.                       resc  în  stoluri  deosebite  de  cele   câ Cum le ighal e un adevărat para­
          „lată  cât  pământ  ne  trebuie“,   ale  femeiuştelor,  dar  la  locul  de   dis,  aşezat  pe  o  colină  la  înălţime
        spuneau  sătenii,  privindu-i  groapa  întâlnire  fiecare  bârbătuş  îşi  regă­  de  700  urme  de-asupra  nivelului
        şi  aruncând  câte  o  mână  de  ţă­  seşte femeiuşcă lui.              mării,  cu  aer  curat  şi  sănătos.  Are
        rână asupra coşciugului.              Căsătoria  paserilor  se  întâmplă  telefon, lumină electrică, spital, bib­
                                            prin  alegere.  Când  mai  mulţi  „pă­  liotecă şi un club literar — ştiinţific.
                        *
                                            săroi“  cer  mâna  (ori  să  zicem  mai   Şi  —  ca  o  dovadă,  cum  câ  e  un
          Ua  nou  detectiv.  Cel  mai  sigtr   corect,  ciocul)  i  nci  paseri,  învinge   paradis în adt vârâtul înţ<Ies ai cuvânţ
        d  tectiv  pare  a  fi  cea  mai  nouă   cel mai tare.                  tutui, mai sunt în .acest oraş o mul­
        invenţ e: telefonia fără fir. Instalezi   La  paseri  soţ a  e  cu  totul  supusă   ţime de îngeri.blonzi, eu och/i vineţi...
                                                          :
        un  dietafon  în  camera,  pe  care  do­  soţului.  Ceartă  între  soţi  se  îr.tâTi­
        reşti  a  o  supraveghia  şi  detectivul   pia  nu;nai  la  ciocârlii.  Nu  se  în­     *
        cel mai sigur stă la pândă.         tâmplă  nici-odată,  ca  o  pasere  să
           Aşa  a  făcut  Walter  C.  Pearson,   fie  necredincioasă  soţului  ei.  Dar   Friptura  de  pisică,  motiv  de
        un  'bogătaş  american,  care  îşi   „bârbătuşii“  sunt  ştrengari  şi  la   divorţ.  O  doamnă  din  Essen  a
        bănuia  scţia.  A  instalat  un  radio-   paseri.  Rar,  rar  de  tot  când  găsesc   înaintat  proces  împotriva  bărbatului
         telefonic  clandestin  în  camera  so­  vre-o  pasere  văduvă  ai  pene  mai   e>,  cerând  sa  fie  judecat  ca  să  o
         ţiei şi a plecat după afaceri.     frumoase  decât  soţia  lor,  imitează   întreţină  pe  ea,  şi  pe  cei  12  copii
           La  câtăva  vrtrue  s’a  pomenit  cu   şi  ei  pe  oameni.  Atunci  urmează   ai lor.
         receptorul  din  buîunar,  că  sună.   şi  d  vorţul,  care  însă  nu  se  face  în   Căsătoria  lor  a  fost  fericită  până
         Când  l’a  pus  la  ureche,  să-l  lo­  faţa  vre-unui  tribunal.  Femeiuşcă,   în  ziua,  când  dumnealui  n’a  mai
         vească  damblauk  Soţia  sa  acasă   vătămată  în  ambiţia  ei  de  pasere   putut  sâ-i  dea  bani  de  carne  pentru
         se  desmierda  cu  un  necunoscut.   credincioasă,  părăseşte  de  bună   friptură.
         A  luat  îngrabă  un  automobil  şi  s’a   voie pe bărbătuşul netrebnic.  Intr’o seară, întâmplător s’a întors
         dus  acasă.  Aci  a  descoperit  îndată            *                   la  cămin  cu  o  oră  înainte'  de  vre­
         o scenă compromiţătoare pentru                                         mea  cinei  şi  a  găsit  pe  scumpa  lui
                                              Cheltuielile  războiului.  Dintre
         căsnicia lui. Necunoscutul a fost___  popoarele,  cari  au  luat  parte  la  răz­  jumătate  jupuind  o  pisică.  Luâodu-o
         poftit  afară,  iar  soţia  adulteră  la                               la  întrebări  ea  i-a  ficiit  mărturisirea,
         tribunal,  unde  divorţul  a  fost  pro­  boiul  mondial,  cele  mai  mari  chel-   câ  pentru  a  nutri  cele  12  guri  a
         nunţat aproape tot pe cale electrică.  tueli  le-a  avut  Franţa,  care  a  chel­  organizat în . fiecare seară adevărate
                                            tuit  cu  totul  210  miliarde  franci.   vânători  pe  pisici  prin  vecini,  din
                                            Germania  a  cheltuit  numai  170  mi­  care a făcut gulaşuri, filete şi cotlete
                                            liarde  din bani  ei. Au  fost mai mari
           O  româncă  premiată  de  Aca­                                       gustoase.  Bărbatul  auzind  acestea,  a
         demia  franceză.  Gazetele  ne-aduc   şi  cheltuielile  Germaniei,  dar  mare   părăsit  casa  la  moment  şi  femeia
         ştirea, câ o româncă a fost premiată   parte  le-a  plătit  din  jafurile  ce  le-a   nu  l’a  mai  văzut  vre-o  lună  de  zile.
         de  academia  franceză.  E  dşoara  Pe-   făcut.                       Deşirată,  l’a  căutat  prin  tot  oraşul
         trescu,  care  a  scris  un  volum  de   Chiai  şi  numai  citind  aceste  cifre,   şi  a  dat  însfârşit  de  urma  lui  întrun
         versuri  în  franţuzeşte.  Volumul   te  întrebi:  n’ar  fi  fost  oare  mai   restaurant vegetarian.
         poartă  titlul  „Lambeaux  d’âme“  şi   bine,  dacă  aceşti  bani  s’ar  fi  între­  Judecătorul încurcat, n’a putut
         e  iscălit  cu  pseudonimul  Valentine   buinţat  pentru  progresul  civilizaţiei,   afla alt expedient decât o amânare
                                            nu pentru distrugerea ei?
         de  Wolmar.  Sunt  fâşii  din  suflet,                                  a procesului. Acum bărbatul, a in­
         cari  gem  şi  plâng.  Sunt  versuri  de            * >                tentat proces de divorţ soţiei sale. •
         iubire, acordurile dulci ale eternului   Cum  a  murit  Wilson?  Cele
         cântec. Versuri minunate, cari, dacă   din  urmă  cuvinte  alui  Wilson,  îna­
         ar  fi  fost  scrise  în  româneşte,  ar  fi   inte  de  moarte  au  fost:  „Eu  sânt
         creiat  autoarei  un  loc  de  frunte  în   un  om  zdrobit,  Die  Doctor,  aştept   Scrisori dela Redacţie
         ogorul literaturii româneşti.      moartea  cu  inimă  liniştită.“  Wilson   Mic. Mohan. Întreagă suta trimisă este
           Dar,  n’au  fost  scrise  româneşte,  şi-a  pierdut  conştiinţa  cu  treispre­  pentru anul 1924.
         pentru-că n’au fost simţite româneşte.  zece  ore  înainte  de  moarte.  Văduva   Ştefan Pantea. T. M. din suma trimisă
         Au  fost  simţite  în  limba  lui  Vol-   lui,  spunea  ziariştilor,  cari  au  fost   s’a contat pe anul acesta 90 de lei.
         taire.                             de  faţă  la  patul’  marelui  bolnav:   Casina  Română,  Turda.  Am  primit  cei
          :Drept-aceea, noi nu iubilăm. Pre­  E  bine,  că  scapă  de  dureri.  Pentru   60  Lei,  pe  cari  i-am  trecut  in  restanţa
         miul  academiei  franceze  n’a  fost  mine  e  o  mângâiere  să-l  văd  tre­  anului trecut.
         acordat  unei  scriitoare  românce.  A  când  în  linişte  din  lumea  aceasta“.   Gh.  loan,  preot.  Din  cei  200  4ei  trimişi
         fost  acordat  dşoarei  Valentine  de               *                   130  s’au  trecut  pe  anul  acesta.  -  Numă­
         Wolmar.  Dşoara  Petrescu  „a  fost   Un oraş, în care nimeni nu vrea   rul de probă a mers      . : .
         odată“.  Acum  nu  mai  există.  In   să  se  însoare.  Ofiţerul  stării  civile   losif  Nlstor,  notar.  Abonamentul  este
         pieptul  aceleia,  care  „a  fost  odată“   din  Chumleigh,  un  orăşel  în  De­  180  lei  în  anul  acesta.  Faceţi  vă  rugăm
         Dşoara Petrescu, acum bate o inimă   vonshire  cu  15  mii  de  locuitori,   deci, socoteala.
         franţuzească.                                                             Petru  Droc,  Voineasa.  Cu  ce  uti  trimis
                                             face  constatarea,  destul  de  dure­  acum,  s’a  achitat  restanţa  pe  1923.  Pe
                                             roasă  pentru  el,  că  de  12  luni  în­  1924 este totul restant.
           Căsătoria  la  paseri.  Cele  mai   coace  nu  s’a  încheiat  nici  o  căsă­  Ieromonahul I. tvancluc. Primit cei 180
         rmiîte  paseri  se  căsătoresc,  ca  şi   torie  pe  teritorul  oraşului.  Drept-   de lei.
         oamenii. Corbii,, ciorile, vrăbiile, şi   aceea  adresează,  un  apel  public,   iulian de Cracalia. Cu cei 60 lei s’a a-
         alte  multe  paseri  sunt  toată  -  viaţa  trebue  să  mărturisim,  foarte  sen-  chitat restanţa anului trecut,
   6   7   8   9   10   11   12