Page 16 - 1924-5-6

20—111. 1924 C O S I N Z E A N À Pag. 65

Acestea sunt adevăruri elemen­ dovezile, se înfăţişează ca o răsbu- Cei mai mari oameni ai lumii.
tare. Discuţia, prin urmare, n’are nare a unor anumiţi ziarişti străini, Profesorii universităţii din Washing­
pentruce să se mai prelungească. huiduiţi cu prilejul congresului pre­ ton au ales din sinul lor o comisie,
Dar, pentrucă e vorba despre do­ sei delà Cluj, şi cari alcătuiesc ma­ ca să designeze pe cei optsprezece
rinţele nerăbdătoare de europenizare * joritatea comisiei însărcinată de bărbaţi mari, cari au avut cel mai
a României, am putea adăuga o sin­ ministerul Comunicaţiilor cu distri­ mare merit întru promovarea culturii
gură constatare. Multe din relele de buirea carnetelor. intelectuale a lumii. Busturile acestor
cari a suferit Regatul vechi, şi sufere Un studiu militar-social. Stu­ optsprezece băi baţi se vor aşeza în
încă, se datoresc unei pripite occi- diul d-lui căpitan Aurel Locusteanu: aula universităţii din Washington.
dentalizări de faţadă, în flagrantă „Caracterul general şi carac­ Comisia şi-a isprăvit lucrările.
discordanţă cu moravurile ţârei. Cu­ terul militar“ este un indice de Rezultatul încă nu se cunoaşte. Se
prinsul ne interesează deci, mai ceeace pot ofiţerii concepe în tim­ păstrează în secret, dar totuşi, au
Întâi, şi pe urmă Fparele. pul lor liber, dacă au dragoste de transpirat câteva nume din cele mai
Deci, Români să fim în primul instituţia pe care o servesc şi pen­ alese. America este reprezentată prin
rând, căci europeni vom rămâne tru care şi-au dedicat viaţa. Ca şi Beniamin Franklin. Mai sunt apoi:
vrând n^vrând... în însemnările sale de războiu Omer, Dante, Geothe, Shakespeare,
Premii literare. — Două premii, „Subt aripa morţii“, tot aşa şi’n Beethoven, Moise, Plafon, Darwin,
de câte 100 mii lei fiecare, au fost acest studiu, autorul ne-apare ca Gali leu, Newton, Gutenberg şi
înfiinţate de către ministerul Arte­ un destoinic şi precis stilist, un Pasteur.
lor, în vederea răsplătirei a unui bun observator şi mai cu seamă Programul de lucru al funda­
prozator şi a unui poet român. Pre­ un talent, care ştie să reliefeze to­ ţiei culturale „Principele Carol“
miile nu se vor atribui pentru o tul şi să ne redea plastic imagínele pe anii 1923—1924. Activitatea in­
singură carte, care ar urma să fie sale. Ochiul său observă până în stitutului de studii şi educaţie ar­
prezintată la concurs, ci se vor a- cele mai mici amănunte viaţa şi tistică constă în acest an şcolar din
corda în fiecare an la doi scriitori din neajunsurile şi păcatele ei, trage următoarele lucrări:
în viaţă, ca o încoronare a unei ac­ toate concluziile şi ne indică drumul 1. Lecţii asupra renaşterii Italiene
tivităţi literare. Comisia care va ho­ spre îndreptare. — la Cassa şcoalelor. ’
tărî anul acesta asupra celor două Desigur că studiul d-lui Locus­ 2. Lecţii asupra artei româneşti —
premii e alcătuită din dnii Alex. teanu nu are hlamida largă şi lu­ la Liceul Mihai Viteazul.
Lapedatu, ministrul Artelor ca pre­ xoasă a unei cărţi savante, dar ceeace 3. „Causeries“ asupra porţelanu­
şedinte şi dnii C. Rădulescu, din spune în el, spune precis şi clar. rilor şi cristalurilor de artă la Se­
partea Academiei române şi M'hail Din paginile sale. se desprinde o diul'Asociaţiei Cercetaşi lor, Calea
Sadoveanu, preşedintele Societăţii mare putere de 'sinteză şi de asi­ Dorobanţilor No. 32.
scriitorilor rcmâni, ca membri. De- milare şi un talent puternic de a 4. Audiţii de muzică.
cernerea premiilor se va face la face pe’ alţii să înţeleagă ceeace 5. Şedinţe de studii în muzeele
toamnă. Până atunci o vreme pentru vrea să spună. Hotărât, d 1 căpitan Simu, Kalinderu şi Pinacoteca Sta­
pronosticuri. Locusteanu nu este numai militar, tului.
O nedreptate. — Felul cum s’a ci şi un distins scriitor. 6. Călătorii de studii la mănăsti­
făcut la Bucureşti distribuirea per­ Cine a fost Hamlet? Di Abel rile, bisericele şi palatele istorice
miselor de liberă călătorie acordate Lefranc, eminentul profesor delà ale ţării.
gazetarilor însemnează o vădită ne­ Collège de France susţine, că ope­ Călătorii de studii la muzeele din
socotire a presei româneşti din Ar­ rele dramatice, atribuite lui Shake­ Transilvania.
deal. N’au primit asemenea permise, speare în maioritatea lor au fost Activitatea institutului a început la
— deşi ele s’au dat fără precupeţire scrise de William Stanley, conte de 29 Noembrie 1923, ora 6 jum. seara,
tuturor reporteraşilor din Capitală, Derby, pretendent pe acea vreme în sala de conferinţe a Casei şcoa­
5
caşi tuturor redactorilor delà gaze­ la tronul Anglie . Scopul lui ar fi lelor.
tele maghiare, — decât o mână de re­ fost să influenţeze opinia publică a Lecţiile asupra Renaşter i Italiene
dactori delà ziarele Patria şi înfră­ Angliei cu aceste piese, tendenţioase au loc în fiecare Luni şi Marţi la
ţirea din Cluj. Nici foile p’oporale, aproape toate. orele 6 jum. seara.
nici publicaţiile politice, nici revi­ Personagiile principale ale piese­ Celelalte lecţii şi şedinţe de studii
stele literare (o, atât de puţine, din lor lui Shakespeare sunt toate copii se vestesc în fiecare Luni pentru
nefericire!) n’au fost luate în seamă. de pe natură. Aşa Hamlet, n’ar fi săptămâna respectivă la începutul
Gazetari cu o vechime de peste altul decât lacob* I. regele- Angliei, lecţiei dela Casa şcoalelor şi vor
douăzeci şi cinci de ani, cari au pe care contele Derby ar fi vrut avea loc Lunei dimineaţa şi Joia
muncit şi muncesc pentru lumina­ să-l răstoarne de pe tron. In el se după masă. ^
rea satelor, ca de pildă d. Ion Moţa, găsesc toate trăsăturile caracterului
directorul foaiei Libertatea delà Oră- lui Hamlet: melancolia, nehotărârea Politice
ştie, n’au primit dreptul de a călă­ şi înclinarea spre meditaţii filoso­
tori pe căile ferate în interesul pro- fice şi teologice. Henric al lV-lea, Uu nou partid democratic. —
fesiunei lor, pe când acest drept i regele Franţei numia pe lacob : D. Nicolaie Iorga, de cuiând întors
s’a recunoscut fără greutate, de pildă cel mai savant între imbecili. Hamlet din străinătate, a făcut o lungă ex­
dlui Leonard Paukerow, voiajorul are chiar şi o asemănare fizică cu punere asupra situaţiei politice. Re­
comercial al ziarului Adevărul în lacob: un corp gros şi picioare moi. cunoscând dreptul de existenţă al
Ardeal. O împrejurare specială ne Tendinţa piesei a fost, să scoată partidului liberal, în locul vechiu­
face să stăruim asupra acestui in­ în evidenţă nevrednicia şi incapa­ lui partid conservator. Marele nostru
cident caracteristic. Nedreptatea fă­ citatea familiei Stuart. Iar’scopul lui istoric a vorbit despre necesitatea
cută gazetarilor ardeleni, după toate Derby : să ajungă el pe tronul Angliei. întemeierii unui mare partid ,,de