Page 13 - 1924-07
P. 13
5—IV. 1924 ---------------------------------- ------------ C O S I N Z C A N A - - - - - - - - Pag. &1
lui, se prezintă ca o înlănţuire mai bune ale sale. Ar fi avut ră medie lipsită de subiect, pur pari
strânsă de idei. E o lungă epopeie gazul necesar pentru analiza sufle ziană, datorită spiritului scânteietor
a individualităţii. In desfăşurarea tească, ş’ar fi simţit la largul său, dar neînchegat al lui Tristan Ber-
tragică a luptei dintre dorinţa noastră ar fi amănunţit descrierea vieţei nard. Un amuzant scandal din
de a fi noi înşine şi piedicele cari interioare a personagiilor sale, cu Montmartre, unde se dă cu tifla
ni se pun în cale, Strigoii, cu toate arta care i este proprie. Căci Sorana autorităţii, adus în faţa Tribunalu
lungimile supărătoare ş- cu toate aceasta este din lumea pe care d-1 lui. E o glumă uşoară, care se
situaţiile penibile pe cari le cu Brătescu-Voineşti o cunoaşte şi o menţine prin alte nenumărate inci
prinde, vor rămâne cel mai crud iubeşte. E un biet suflet curat dente de şedinţă, şi care se sfâr
apogeu al ispăşirei fără vină în jertfit fără zgomot, cu resemnare şeşte ... fără vreun sfârşit.
faţa relei întocmiri a moralei con sfâşietoare, înăbuşind într’un colţ b-nii C. Potcoavă, Al. Ghibericon,
venţionale. ascuns brutalul să’u nenoroc. Virgil Vasilescu şi N. Dimitriu au
Pe scena Teatrului Naţional din In casa lui Grigore Cruceru, jucat-o cu multă vioiciune carica
Cluj, Strigoii s’au jucat mulţumitor. Sorana intră ca o adiere proaspătă turală. iar d-na Silvia Jipescu Hodoş,
de primăvară. Modesta profesoară cu graţie şi humor, a înfăţişat o
Dl St. Braborescu, actor inteli de pension a câştigat repede iubirea reuşită femee-advocat.
gent, dispunând de toată înţele tuturor din casă. Mai ales pe aceea A. H.
gerea rolului lui Oswald, s’a lăsat a băiatului lui Cruceru, Mişu, care
copleşit însă de laturea patologică a se gândeşte serios să o ia de ne
rolului, care l’a obsedat prea mult. vastă. Şi bunul, adorabilul tată Redacţia revistei noastre s'a com
Starea sa de permanentă nelinişte, surâde chiar acestui proect... O plectat cu distinsul nostru scriitor
punctată cu crispări de groază, a întâmplare se împotriveşte însă. Septimiu Popa, care începe cola
fost totuş cu succes realizată. Dna Intorcându-se pe neaşteptate acasă, borarea chiar în acest număr.
M. Ignâtescu-Dobrescu a întrupat Grigore Cruceru, fără să fie văzut, *
pe doamna Alving cu o admirabilă zăreşte pe Sorana dând drumul din Repetem invitaţia pe care am
suferinţă reţinută, cu tot echilibrul casă* unui bărbat străin. II iâ, se în mai făcut-o în atâtea rânduri
sufletesc al femeii înţelegătoare, ţelege, drept amantul fetei, ceeace nu cetitorilor noştri, de-a-şi achita
şi cu toată desnădejdea finală îna e tocmai adevărat, căci bărbatul abonamentul pe anul în curs,
intea jertfei zadarnice de-o viaţă. străin era acolo pentru stăpâna casei, precum şi restanţele de pe anul
In două roluri episodice au meritat Eliza Cruceru. Iată acum pe Sorana 1923. Administraţia a trimis şi
elogiile noastre d-1 M. Ştefănescu aruncată pe drumul grozavei jertfe. în parte scrisoare fiecărui abo
şi d-şoara V. Cronvald.’ Nu ne-a Va arăta adevărul, provocând de nat, care nu este în regulă cu
plăcut monotonia superficială a zastrul într’o căsnicie (căre.a nu i plata şi astfel nu mai poate
pastorului d-lui Dem.'Psatta. Sono datoreşte dealtfel nimic) sau va lua niciunul invoca scuza, că nu ştie
ritatea gravă a glasului său îl îm asupră-şi o vină închipuită, renun ce este dator revistei.
pinge spre recitare fără relief. Ni ţând la fericirea sa? D-1 Brătescu-
se pare că se ascultă vorbind cu Voineşti rezervă pentru eroina sa
prea multă plăcere. drumul acesta din urmă, al renun
*
* * ţării. Sorana era sortită să rămână
D-1 I. Al. Brătescu-Voineşti, acest o profesionistă a devotamentului.
desăvârşit poet al frământărilor Ea se urcă pe rug, fără o mişcare
celor mici şi neînsemnaţi, a fost de revoltă, fără o izbucnire de
atras o singură dată spre teatru egoism, primindu-şi soarta, supusă,
şi ne-a dat povestea dramatizată a cu capul plecat subt lovitura uci
Soranei. La prima ei reprezentare, gătoare.
cel puţin aşa mărturiseşte autorul Jocul d-şoarei Cronvald, în rolul
în pretaţa volumului, piesa n’a avut Soranei, a fost pe alocuri cam arti
succes. Bineînţeles, nu acesta a ficial Şi e păcat, pentrucă tânăra
fost motivul pentru care a reluat o, artistă are calităţi reale, cu care
după zece ani, Teatrul Naţional din reuşeşte să emoţioneze, când se
Cluj, care îşi are o datorie a sa lasă* în voia însuşirilor sale fireşti.
faţă de operile orig nale şi ' şi-o Unele din accentele de duioşie pe
îndepl neşte în conştiinţă. A jucat care le* găseşte, cu voce limpede
Păianjenul d-lui Adolf Herţ, o reu şi comunicativă, ajung acolo unde Culturale
şită localizare a comediilor franţu trebuie. Anumite afectări, să ni se
zeşti, s’a simţit dator să se oprească ierte sinceritatea, strică totdeauna. Activitatea „Asociaţiei“. Ve
şi la Sorana, unica scriere drama Acelaş lucru i se poate spune dlui chiul nostru aşezământ de cultură
tică a unui3 dintre prinţii literirtu Al. Şerban, care debitează rolurile din Transilvania deşteaptă încă un
rei româneşti. sale cu prea multă manieră proprie. viu interes acolo unde secţiunile ei
Sorana, fără îndoială, nu e o In plin progres, în uimitor progres îşi desfăşură dorita activ tate. In
realizare scenică ideală. Nu trezeşte d-na Landry. Direcţia de scenă a cursul lunilor din urmă, conferin
acea creştere de interes faţă de d-lui Gh. Mihăescu a realizat o ţele organizate la Braşov au atras
desfăşurarea acţiunei, în care se montare reuşită, într’un decor lumi mai cu seamă atenţia lumei româ
cuprinde taina nervului teatral. nos şi străbătut de aer câmpenesc. neşti prin seriozitatea problemelor
Minunatul meşter al prozei ar fi * cari s’au luat în cercetare. Dnii Si-
făcut din această discretă apologie . - * . * mion Mehedinţi, Al. Lepăfatu şi
a jertfei o novelă egală cu cele Incidentul de la 7 Aprilie e o co Gh. Bogdan-Duicâ au ţinut câte*o
