Page 14 - 1924-07
P. 14
Pag. 82 ------------------------------------ C O S l N ¿ E A N A — ---------------------- ---------------- 5—IV. 1924
documentată expunere asupra ra teva trupe bucureştene în câte-un discutat în conferinţa dela Viena,
porturilor de viaţă dintre noi şi po scurt turneu... Pentruce guvernanţii gazetele din capitală s’au împie
poarele minoritare ale Ardealului. noştri sunt totatât de nepăsători decat şi de revendecările Rusiei so
Luminând fiecare o altă lăture a când se prăbuşeşte o întreprindere vietice asupra Basarabiei. Ei bine,
convieţuirei noastre cu saşii, ma de artă, parcă’ ar fi vorba de un toate articolele publicate în gaze
ghiarii şi şecuii, cei trei profesori negustor de mărunţişuri, care a dat tele de-acolo au fost protivnice Ro
universitari, printre cari se găseşte faliment. Ba, poate că pe acela tot mâniei şi întreaga presă a apărat
şi un geograf şi un istoric şi un ar mai sări cineva să i ajute. punctul de vedere al Sovietelor.
critic literar, au determinat în mod Teatrul românesc din Sibiu a fost Pentru noi rămâne de neînţeles,
limpede posibilităţile noastre de însă definitiv osândit. cum d. I. G. Duca, dupăce a anunţat
expansiune sufletească, fără nici-o Căminul ziariştilor. După trei în Cameră că relaţiunile noastre cu
jicnire pentru desvoltarea etnică a ani de alergătură pela toate oficiile Austria sunt excelente, n’a găsit un
celorlalte frânturi de neamuri cari de închiriere, „Sindicatul presei ro singur ziar din Viena în care să
trăiesc pe acelaş pământ. mâne din Ardeal şi Banat“ şi-a gă apere punctul de vedere românesc.
Aceasta ia Braşov. Aci la Cluj, am sit însfârşit un adăpost, care va fi Dreptatea cauzei noastre nu e o
ascujtat zilele trecute, cu o plăcere de aici înainte locul de întâlnire scuză a nepăsării. Dimpotrivă.
deosebită, conferinţa dlui Ion Agâr- al tuturor membrilor lui. Solemni Ar putea crede cineva că minis
biceanu, care a aruncat o lumină tatea sfinţirei noului local s’a făcut terul de Externe n’are destule fon
atât de pătrunzătoare în sufletul Dumineca trecută în prezenţa unei duri pentru propagandă. Răsfoiţi
religios al poporului românesc. La numeroase asistenţe. puţin bugetul pe anul acesta, şi
Sibiu însă, trebuie s'o recunoaştem, E de reţinut faptul că în scurta vă veţi convinge de contrariul______
se observă oarecare stagnare. „Aso sa existenţă, tânără asociaţie pro Legea chiriilor, votată deunăzi
ciaţia“ îşi caută un secretar-ge fesională a gazetarilor ardeleni, a de Parlament, a stârnit pe drept
neral, în locul dlui Georgescu, de reuşit să strângă o avere de 500 cuvânt furioase nemulţumiri în rân
misionat. Preşedintele, dl Vasile Gol- mii lei, adunând în acelaş timp în durile publicului din Bucureşti. A-
diş locuieşte la Arad. Membrii co jurul ei, marea majoritate a foilor ceastă lege, care cuprinde cele mai
mitetului central nu se prezintă la de dincoace de Carpaţi. antidemocratice dispoziţiuni luate
şedinţe. vreodată în această materie, ne
Să nădăjduim că ambiţiile sale
Un nou avânt de vii ţă aşteaptă nu se vor opri aici şi că’ „Sindi dreptăţeşte mai cu seamă populaţia
conducerea „Asociaţiei“. Dl Vasile catul presei“ îşi va continua şi ac românească din oraşele ardelene,
Goldiş poate să-i dea autoritatea sa tivitatea sa culturală, întreruptă pen care în termen de un an va fi pur
incontestabilă, bune îndrumări chiar. tru câtva timp, în tot cuprinsul Ar şi simplu aruncată pe străzi. Dl
Dar unde e mâna energică, sufletul dealului şi Banatului. Gh. Mârzescu a răspuns, Ia obiec-
proaspăt, iniţiativa tânără, care să ţiunile ce i-s’au adus, că nu se
facă să circule o pulsaţie nouă în~ Politice poate îngriji în special de necesi
tr’un venerabil organism, ameninţat Procesul studenţesc/ Curtea cu tăţile nouilor provincii.
să se anchilozeze. juraţi din Bucureşti a adus un ver O dovadă mai mult despre răul
La concursul publicat, n’a răspuns dict de achitare în procesul celor naţional pe care-1 provoacă opera
nimeni. „Asociaţia“ n’are secretar- şase studenţi români, acuzaţi de de răsbunare politică împotriva unei
general. E posibil ca generaţia a- antisemitism. Sentinţa a fost pri însemnate părţi din ţară, care re
ceasta să nu-1 poată oferi culturei mită cu o vie satisfacţie de toată fuză să devină guvernamentală.
noastre setoase de acţiune? opinia publică. Nimeni nu credea, Isgonirea lui Venizelos. Gre
dealtfel, în posibilitatea unei con
Teatrul românesc în Sibiu. cia este patria clasică a îngrati-
Pentrucă vorbim de „Asociaţie* să damnări. tudinei faţă de binefăcătorii săi.
pomenim de încă o decepţie a Gestul cetăţenesc al juraţilor din Nimic nu s’a schimbat, dela ostra
noastră. Teatrul românesc din Si Bucureşti nu poate fi privit numai cizarea Iui Aristide, în spiritul care
biu, înjghebat cu ajutorul unei mici subt laturea lui juridică. El trebuie călăuzeşte opinia publică din ve
subvenţii prin intermediul dlui N. să fie socotit ca un semn elocvent chea Eladă. O hotărâre a republi
Bâilâ, un cunoscut artist ardelean, al unei credinţe generale. Mişcarea canilor cari deţin astăzi puterea la
şi-a închis porţile definitiv. Sub începută în rândurile tineretului Atena sileşte pe Venizelos, idolul
venţia s’a evaporat, autorii s’au ri nostru universitar împotriva valului de ieri al ţării sale, să-şi pără
sipit, alte ajutoare nu vin de de străinism care ne copleşeşte a sească patria. Exilul va fi dureros
nicăeri, şi Sibiul rămâne mai de deşteptat un ecou de simpatie în pentru marele Creat an, căruia Gre
parte numai cu trupa nemţească. toate straturile societăţii româneşt'. cia îi datorează atâta recunoştinţă.
Lupta pentru apărarea fiinţei noas Schimbătoare e soarta oamenilor
Suntem într’adevăr atât de săraci,
ori gospodărim puţinul nostru atât tre etnice a deşteptat pretutindeni politici, pretutindeni. O fatalitate
de râu, încât nici-o înjhebare de aceeaş solidaritate. apasă par’că, cu deosebire, asupra
acest soi nu e în stare să prindă Acţiunea de trezire a simţămin- Greciei. Iată pentruce, probabil fră
un chiag solid. Noi ştim că se gă telor de mândrie naţională, abia a mântările tinerei republici nu se
sesc atâţia bani pentru lucrări mult început. vor sfârşi atât de repede.
mai puţin grabnice şi mult mai pu Propaganda noastră, iarăş s’a Diverse
ţin importante, se risipesc bani pentru dovedit, cu prilejul ultimelor trata-
atâtea cheltueli inutile, în vreme ce tive româno-bolşevice, complecta in Mănăstirea delaBixad. Ziarele
aici, în Ardealul recucerit culturei diferenţă a cârmuitorilor noştri faţă au adus ştirea că mănăstirea dela
româneşti, abia reuşim să ţinem un de propaganda în străinătate. Ocu- Bixad a fost jefuită de hoţi. Mai
Teatru ’Naţional şi să trimitem câ- pându-se de chestiunile cari sau multe lămuriri nu ni se dau. Pagu-
(
