Page 3 - 1924-07
P. 3

5—IV. 1924                                   C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                         Pag.

                  Misterul lui Tut-Ank-Amon                                   state  cari  se  întindeau  dela  golful
                                                                              Akaba  şi  până la  Eufrat,  cuprinzând
                                                                              întreagă  Asia  mică.  Insfârşit,  abia
      — Patimi omeneşti şi străluciri regale de-acum patru mii de ani —
                                                                              ne putem închipui ce bogăţii enorme
        Comorile  de  artă,  descoperite  în   flecară  din  lume  nu  reuşea  să  ne   erau  la  îndemâna  stăpânitorilor  ab­
      mormântul  plin  de  bogăţii  al  fa­  vorbească, să se facă înţeleasă. Mo­  soluţi ai acestui puternic imperiu.
      raonului Tut-Ank-Amon, au reînviat  numentele,  sarcofagiile,  obeliscurile           * * * ^
      din  nou,  înaintea  ochilor  noştri  ui­  erau  încărcate  de  inscripţii,  dar  ni­  Amenofis al 111-lea, tatăl lui Tut-
      miţi,  minunate  crâmpeie  din  vechea   meni  nu  le  putea  deslega  înţelesul.  Ank-Amon,  a  fost  unul  dintre  cei
      civilizaţie a Egiptului. Zeci de vea­  Un  tânăr  savant  francez,  Francisc   mai  bogaţi  faraoni  din  a  18-a  di­
      curi  au  rămas  necunoscute  tainele   Champollion  a  fost  acela  care  a   nastie.  „Şi  praful  din  Teba  era  de
      preţioase  ale  acestei  vieţi  strălucite,  rezolvat  milenara  enigmă  a  Sfinxu­  aur,/pe  vremea  lui“  —  ziceau  is­
      pe  cari  abia  de-o  sută  de  ani  în­  lui.  Şi  unul  dintre  celedintâi  nume  toricii  greci.  Acest  farâon  era  un
      coace  am  început  s’o  cuncaştem,  şi   care  au  răsărit  din  greoiul  limbaj   mare  vânător  de  lei,  cu  mâna  lui
      cari  pasionează  astăzi  o  lume  în­  al  pietrelor  a  fost  acela  al  celebrei  a  ucis  218  în  câţiva  ani,  şi  fiecare
      treagă.                             regine  pătimaşe,  iubita  fatală  a  lui  vânătoare  mai  însemnată  o  come­
        Napoleon  Bonaparte,  debarcând  Antoniu, rivalul lui Octavian August,   mora  printr’un  scarabeu,  ca  pritr’o
      cu  armatele  sale  sărace  înaintea  nefericita Cleopatra.             medalie.  Cum  vânătorii,  pe  vremea
      Piramidelor,  a  rupt  celdintâi  vălul   Astăzi,  mărturiile  despre  istoria  aceea,  erau  norocoşi  şi  în  dragoste,
      de întunecime de pe trecutul splen­  fastuoasă  a  Egiptului  se  înmulţesc  Amenofis  a  fost  cel  mai  romantic
      did  al  Faraonilor.  O  legiune  de  în­  din  zi  în  zi.  Săpăturile  lordului   si  cel  mai  înamorat  dintre  regii
      văţaţi  mergea  în  urma  glorioşilor   Carnavon, care a căzut victimă râv­  fcgitului. A doua sa nevastă fu prin­
      „ san chiloţi*, explorând malul bine­  nei  sale  de  a  scormoni  întunericul   ţesa  Gulupika,  fiica  aliatului  său,
      cuvântat  al  Nilului  dela  Alexandria   unde  dormeau  atâtea  umbre  de  al­  regele  Metaniei,  care  i-o  trimise  la
      la  Fileea.  La  întoarcerea  sa  în  Eu­  tădată,  au  fost  continuate  de  d-1  Teba împreună cu 318 tinere fecioare
      ropa,  această  comisiune  ştiinţifică   Howard  Carter.  Tezaurul  scos  la  ca  dar  de  nuntă.  Una  din  acestea
      rătăcitoare  a  publicat  prima  mo­  iveală  oglindeşte  patimi  şi  splen­  deveni  mai  târziu  mama  lui  Tut-
      nografie  în  genul  ei:  Descrierea  dori  ale  unei  epoce  ca  din  basme  Ank-Amon.
      Egiptului,  o  lucrare  gigantică,  va­  şi  Egiptul  se  destăinuieşte,  cu  toate   Pe  columna  funerară  a  lui  Tut-
      riată,  plină  de  însufleţire,  născând  farmecele sale îmbălsămate. N’a fost  Ank-Amon  e  înscris  numai  numele
      o ştiinţă nouă: egiptologia, închinată  o  ţară  barbară  şi  necioplită,  Egiptul.  tatălui,  al  mamei  e  trecut  însă  subt
      cercetărilor  asupra  bătrânei  împă­  Puterea  sa  politică  a  fost,  veacuri   tăcere.  Domnia  lui  Tut-Ank-Amon
      răţii  uitate.  Cu  toate  acestea,  Egip­  de-arândul,  nemăsurată.  Supremaţia   n’a fost banală. El arată singur cum
      tul  păstra  încă  secrete  nedeslegate,   pe  care  o  exercita  asupra  lumei  în­  a  ales  ca  geniu  ocrotitor  pe  zeul
      căci  scrierea  hieroglifă  nu  fusese  tregi  se  întindea  în  primul  rând   Ibis  Thot,  scribul  ceresc,  maestrul
      descoperită  încă.  Naţiunea  cea  mai  asupra  unei  mulţimi  nesfârşite  de  „cuvintelor divine“. Istoriseşte apoi




























                                                                                                          j/ţ

                                                                                                         ţ£. fi iS
                                                                                                         fa :/î M

                                                                                                       ‘îri.'î-ob

                                                                                                    > *i     b
              Transportarea imenselor bogăţii găsite în mormântul lui Tutankhamon, dela Theba la muzeul din Cairo. Lăzile
                                      cu tezaur au fost încărcate pe luntrile de pe Nil.   x
   1   2   3   4   5   6   7   8