Page 4 - 1924-07
P. 4

Pag. 72------------------------------------ ----  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - -  -.......... t-t   5—lV. 1924

               cum,  meditând  adânc  asupra  ferici-   telor  stropite  din  belşug  cu  vinuri  în  traducere:  „Viaţa-mea-e  Soare“.
               rei  lui  şi  a  poporului,  se  hotăreşte   generoase.  Numai  când  răscoala  a   Acest  ambiţios  şi  crud  Horemheb  a
               să  restabilească  credinţa  părinţilor  isbucnit  la  hotarele  Egiptului,  Ak­  fost,  şi  după  moartea  lui  Tut-Ank-
               săi  şi  reîntorcându-se  ia  Teba,  gă­  naton  trimise  pe  cei  doi  generali  Amon,  cel  mai  neîmpăcat  duşman
               seşte după o erezie de douăzeci de  ai  să  Merira  şi  Horemheb,  pentru  a  al  acestuia,  l-a  spart  inscripţiile,
                                                  ridica tributul refuzat. Cei doi gene­  şi-a  apropiat  busturile  lui,  i-a  mu­
                                                   rali  se  întoarseră  încărcaţi  de  prăzi   tilat  basoreliefurile  unde  era  repre­
                                                  şi  primiră  din  mâna  familiei  regale   zentat el şi svelta lui regină.
                                                  tot  fetul  de  daruri:  cutii  cu  farduri,   Un  adevărat  mister  se  ascunde
                                                   urne  funerare,  brăţări  şi  colane  de  aici.  O  dramă  asemănătoare  celor
                                                  aur...   Un   amănunt    interesant,   pe  cari,  de  mii  de  ani,  le  deslăn-
                                                  printre  aceste  daruri  era:  o  pereche   ţuie  pasiunea  omenească.  Ce  s’a
                                                  de  mănuşi.  O  pereche  de  mănuşi,  întâmplat  cu  Tut-Ank-Amon?  Care
                                                  din  piele  roşie,  care  au  trezit  o  vie  a  fost  pricina  morţei  lui?  Şi,  cum
                                                  curiozitate  printre  cei  de  faţă,  fiind   şi-a  sfârşit  zilele  tovarăşa  ’sa  du­
                                                  privite  ca  o  noutate  a  modei  de  pe  ioasă ?
                                                  arunci.  Şi  vizitii,  coborâţi  de  pe   O  tăbliţă  de  arg  lâ  se  găsise  mai
                                                  carurile  lor,  se  strânseseră  să  vadă   demult  la  Bagaz  Kui,  capitala  re­
                                                  evenimentul  cel  mare:  —  „Genera­  gatului  Mitaniei,  dar  nu  i  se  dase
                                                  lul a primit o pereche de mănuşi!“   prea  multă  însemnătate.  Astiz»,
                                                     Multă  vreme  s’a  crezut  că  anec­  această  sensoare  a  luat  o  formă
                                                  dota  aceasta  cu  mănuşile,  cunos­  turburătoare,  căci  ea  a  fost  scrisă
                                                  cută  de  egiptologi,  n’a  fost  decât  chiar  de  nefericită  văduvă  a  lui
                                                  o  singură  excepţie,  căci  despre  o  Tut-Ank-Amon. D.n mijlocul dunrei
                                                  asemenea    podoabă   a   mâinilor  ei,  regina  se  adresează  regelui
                                                  nu  se  mal  găsise  altă  urmă.  lată   Mitaniei,  —  cu  acesta  se  înrudea
                                                  însă  că  ultimele  descoperiri  fă­  prin  bunica  sa  Gilukipa,  a  doua
                                                  cute  în  Valea  Regilor  cuprind  şi   soţie  a  lui  Atnenofis,  —  anunţân-
                                                  mai  multe  perechi  de  mănuşi  găsite  du-1  despre  doliul  care  a  lovit-o
                                                  în  garderoba  lui  Tut-Ank-Amon;  şi  cere  să-i  trimeată  la  Teba  pe
                                                  ceea  ce  dovedeşte  că  acesta,  dacă   unul  dintre  băeţii  lui,  cu  care  să
                                                  n’a  fost  un  mare  rege,  trebue  să  fi   împartă  tronul  şi  care  să-i  dea  un
                                                  trecut  pe  vremea  lui  drept  un  ar­  moştenitor.  Răspunsul  trimis  din
                                                  bitru al eleganţei.                  Bagaz-Kui  nu  se  cunoaşte.  Dar
                                                    Despre  scurta  existenţă  a  tână­
                                                  rului  faraon,  în  afară  de  biografia
                                                  expusă  în  columna  funerară  (pe
                                                  care  regii  Egiptului  îşi  înscriau
                O statuă sculptată din lemn cu decoruri   faptele lor mai de seamă) şi din care
                 aurite a marelui faraon Tutankamon  reese  dorinţa  de  a  da  o  strălucire
                                                  nouă  vechiului  cult  pentru  Amon,
              ani,  templele  în  ruină,  zcii  bolnavi   nu  se  ştiu  multe  lucruri.  El  a  murit
              de  moarte  şi  preţioasele  lor  imagini   aproape  copil,  în  vârstă  de  19  ani.
              tbpite.                             S’a  crezut  la  început  că  a  fost  se­
                 Majestatea  Sa  restaurează  tem­  cerat  de  o  boală  de  piept.  Vestitul
              plele,  Ic  înzestrează  cu  figuri   istoric  al  antichităţii,  Maspero,  a
              de  aur  şi  argint,  reinstalează  pe   emis  celdintâi  această  părere,  jude­
              poeţi,  sporeşte  apanagile  lor.  de   când după un bust a lui Tut-Ank-A­
              două  ori,  de  trei  ori,  de  patru  ori,   mon, descoperit mai demult la Luxor.
              aşa cum niciun faraon., nu făcuse.  Bustul  acesta,  e  o  adevărată  rari­
                Majesiatea  Sa  reînvie  cultul  ve­  tate  îe  ceeace  priveşte  fineţea  ex­
              chilor  zei,  reorganizează  procesiu­  presiei.  Buzele  sunt  cărnoase,  uşor
              nile  sacre,  şi  trăieşte  în  mijlocul   întredesciise  ca  pentru  un  sărut,
              supuşilor  săi,  cari  îi  sunt  recunos­  obrajii supţi, culoarea lor era desigur
              cători  pentru  judecăţile  sale  drepte   ca  de  ceară,  nasul  mic  şi  subţiat
              şi înţelepte.                       de  anemie.  Toate  aceste  sunt  semne
                Tut-Ank-Amon  a  luat  de  soţie  pe   după  cari  s’a  presupus  existenţa
              nepoata  lui,  graţioasa  şi  delicata   tuberculozei.  Necruţătorul  flagel  al
              Anksapamon, fiica lui Aknaton, fra­  mizeriei  făcea  victime  si  printre
              tele  său  mai  mare,  care  i-a  devenit   faraoni!
              astfel  şi  socru.  Acest  Aknaton,  a   Astăzi,  cercetătorii  Egiptului  de-   Statua soţiei lui Ramses II, în faţa intră­
              domnit de-asemeni asupra Egiptului,   odinioară  cred  mai  de  grabă  că   rii camerei mortuare alui Tutankamon
              dar  foarte  puţină  vreme.  In  timpul   Tut-Ank-Amon  a  fost  otrăvit  de
              domniei  ;  lui,  viaţa  la  curtea  regală   unul  din  generalii  săi,  cunoscutul   „Viaţa-mea  e  Soare“  nici  nu  s’a
              a  fost  plină  de  farmec  şi  de   Horemheb,  care  râvnea  la  mâna  re-   mai  măritat,  nici  n’a  domnit  cum
                                                   !
              plăceri,  scurgându-se  în  mijlocul   g nei  Anksapamon, vesela cântăreaţă   avea dreptul.
              procesiunifor religioase şi a banche-  din sistru al cărei nume însemnează,  A optsprezecea dinastie din Teba
                                                                                       r
                    t:,' ţ -       •
   1   2   3   4   5   6   7   8   9