Page 5 - 1924-07
P. 5
5—VI. 1924 C O S I N Z E A N A - Pag. 73
s’a sfârşit astfel, pecetluită de o O aniversare
tragedie recunoscută.
* * *
După atâtea mii de ani, firea In seara de 22 Martie, publicul rat-o la Teatrul Naţional din Cra
omenească se ridică în faţa noastră, românesc din Cluj a sărbătorit, la iova, de unde a şi venit în 1919
ca o flacără cutropitoare neschim lumina rampei, împlinirea celor trei la Cluj. Lumea ardelenească nu-1
bată. După atâtea mii de ani, stă zeci de ani de activitate artistică a cunoaşte deci decât din ult’mii cinci
ruitorul duh iscoditor al urmaşilor dlui Ion Stănescu-Papa, societar al ani. A preţuit însă, dela început,
scotocind toate ungherile, scoate Teatrului Naţional. I-s’au oferit săr arta sa discretă şi firească, a ad
la lumină, înti’o zi, miraculosul bătoritului flori, daruri şi câteva mirat totdeauna simplitatea jocului
tezaur al unui monarh atot puternic. inimoase cuvântări. Dl Zaharie Bâr său plin de nuanţe, şi-l socoteşte
Rămânem năuciţi admirând atâta san a amintit că d. I. Stănescu- astăzi ca unul din cei mai aleşi.
belşug de aur, de pietre preţioase, Papa a fost cel dintâi actor care a Printre rolurile interpretate de d-1
de mobile sculptate în lemn nepie răspuns la chemarea directorului 1. Stănescu-Papa pe scena Teatrului
ritor, mumii admirabile, obiecte de Teatrului Naţional din Cluj, atunci Naţional din Cluj relevăm: inspec
mare preţ, cari dovedesc o civili când acest teatru a fost înfiinţat, torul Prell din * Institutorii“, Zaha
zaţie nebănuită şi un trai de o şi a rămas, tot timpul de-atunci în rie Trahanache din „Scrisoarea pier
extraordinară opulenţă. Faraonul coace, în primele rânduri ale celor dută“, Spătarul Dragomir din „Vlaicu
acesta, îngropat ca un zeu într’un mai însufleţiţi slujitori ai tânărului Vodă“, Iorgu Zăvoianu din „Pă
adevărat palat subteran, ducând cu aşezământ de cultură românească. ianjenul“, DoctorulMicu din,Ciuta“,
sine în mormânt averea a şapte D*1 Şt. Braborescu a adus în a- şi însfârşit, Falstaff din „Nevestele
oraşe, noi ni-1 închipuim fantastic, ceeaş scenă salutul camarazilor, iar vesele din Winsdor“.
straniu şi teribil, dar el n’a fost d-1 Alexandru Hodoş, a rostit, D-1 I. Stănescu-Papa, care mai
decât un copilandru plăpând cu în numele „Sindicatului presei din
faţa ce de ceară, ziditor fanatic de Ardeal şi Banat“, un cald elogiu al ocupă şi câtedra de declamaţie la
Conservator, fiind şi director de
temple, adolescent destinat unui acestui risipitor de simpatie. scenă al Teatrului Naţional din Cluj,
desnodămând misterios şi nefericit. S’a reprezentat cu acest prilej rămâne una din figurile de planul
întâmplarea lui Tut-Ank-Amon comedia Păianjenul, în care sărbă
nu se deosebeşte prea mult de toritul interpretează, cu naturaleţa întâi în viaţa noastră artistică. Ju
bileul său a fost întâmpinat din
aceea a altor monarhi fără noroc. şi calmul său obişnuit, unul din partea publicului cu toată înţele
Un sfârşit trist, ca un melancolic rolurile principale. gerea. O sală plină l’a aclamat cu
apus de primăvară. Şi în urma lui, D-1 I. Stănescu-Papa face parte
jalea timpurie a unei regine pe dintre acei pasionaţi fruntaşi ai dragoste şi cu preţuire.
care povara suferinţei şi a puterei sale scenei care nu înbătrânesc nicio Din nefericire, oficialitatea nu s’a
o apasă ca o armură grea, prea grea dată. începând să facă teatru acum gândit să participe la omagiul adus
pentru umerii săi rotunzi şi fragezi. 30 ani, a cunoscut, prin forţa îm unui artist român. E o ciudăţenie
Desbrăcaţi de exotica * haină a prejurărilor, multe greutăţi, cu atât pe care o relevăm în altă parte a
solemnităţei africane «buciumul lu mai mult cu cât cea mai mare revistei.
mesc al stăpânilor de-atunci, scu parte a activităţii sale a desfăşu Cos.
turaţi visul de piatră al Piramidelor,
smulgeţi masca Sfinxului, şi nu vor
mai rămâne decât aceleaşi patimi
de totdeauna...
Cel dintâi consiliu al sovietelor după moartea lui Lenin, subt presidenţia lui Rycov, care stă in fruntea mesii.
Ultimele ştiri spun, că Rycov ar fi fost expulzat din Rusia pentrucă ar fi prea îngăduitor şi ar vrea să facă
anumite avantagii industriei burgheze, streină şi indigenă. Numărul 1 e Rycov, 2 Kamenev, 3 Litwinow, 4 Cicerin,
dujmanul nostru de moarte.