Page 12 - 1924-08
P. 12

Pag. 96                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - -  ——— 25—IV. 1924


                                                       Din literatura germană        prin spiritul său ales, câştigase numai
                                                                                     decât simpatia Iui Goethe.
                                                                                       Filosofii  şi  artiştii  obişnuiau  de
                                   Tânărul Doctor                                    comun  a  se  întâlni  în  grădina  ho­
                                                                                     telului  Garbenheim.  Aşa  se  întâl­
               Era  într’o  frumoasă  zi  de  vară,   „Nu  ştiu  cum  se  face“,  se  ame­  neau  şi  azi,  Lui  Goethe  însă  îi  păru
             anul  1772.  Grădina  hotelului  din   stecă  unul  cu  înfăţişare  de  polon,  rău  că  veni  de  data  aceasta  între
             Garbenheim  —  localitate  în  apro­  dar  fratele  nostru  Gtjtz  aduce  foarte   camarazii  săi,  între  tinerii  Epicu-
             pierea  oraşului  Wetzlar,  răsuna  de   mult cu domnişoara Lottchen Buff“.  rieni,  care  trăiau  numai  partea  u-
             veselia tinerilor, care petreceau lângă   „Vă  rog,  să  părăsim  tema  aceasta  şoară din viaţă.
             un pahar de bere.                   neplăcută“, zise GOtz.                La  uşa  grădinei  zări  pe  feciorul
               „Drace!“  exclamă  domnul  Gone,    „Neplăcută?...  De  ce?  Găsesc  o  hotelierului,  şezând  pe  o  piatră  şi
             un  uriaş,  lat  în  spate,  „ce  s’a  în­  măgulire  pentru  orice  tinăr  când  fumând.  Cu  capul  sprijinit  în  palme
             tâmplat,  onorabile,  de  stai  aşa  in-  farmecul  iubitei  poate  fi  scos  în  re­  privia  depărtarea  cu  ochii  trişti.
             bufnat, ca un cimpoiu bătrân?“      lief“ replică Eustachius.           Cdethe se opri în dreptul lui şi-i puse
               Şi  vorbind  ţinti  cu  priviri  între­  „Te  înşeli!“  Pe  fruntea  Doctorului   mâna binevoitor pe umăr.
             bătoare,  un  bărbat  frumos,  un  tâ­  se  formară  cute  adânci,  „dacă  crezi   „Florian,  ce  gânduri  triste  te  fră­
             năr  cu  ochi  strălucitori,  cu  faţa  pa­  că Charlotta Buffe iubita mea. Ce ne   mântă?“  Florian  dete  deprimat  din
             lidă  şi  linii  distinse,  care  tolănit  în   leagă  e  numai  un  răsunet  egal  a  cap.
             iarbă  sub  umbra  unui  -teiu  uriaş,  sufletelor noastre, oprietenie adâncă“.  „A! Dle Doctor!" zise el luându-şi
             se  juca  cu  degete  lungi  prin  părul   „Oho",  izbucniră  ceilalţi  gălăgios,   luleaua  din  gură,  „mulţumesc  fru­
             negru, care-i umbrea fruntea bombată.  „de când aşa platonic G5tz?“     mos  de  întrebare,  dar  nu  pot  să  vă
               „Dar  Gone“,  zise  un  altul,  şi-şi   „Aşadar“,  replică  acesta  serios,  spun!"
             duse  mâna  dreaptă  la  inimă,  „nu   şi  vocea-i  tremura  de  emoţie,  „dacă   Gbethe  însă  nu-1  slăbi  cu  între­
             vezi  că  Götz  al  nostru  sufere  de   chiar  doriţi  să  ştiţi,  de  ieri.  Fiindcă  bările  şi  avea  o  voce  atât  de  du­
             cele mai amarnice chinuri, ale amo­  ieri  am  aflat  că  Charlotta  de  mult  ioasă  încât  bunul  Florian  se  dete
             rului... Priviţi-i ochii scăldaţi în du­  e mireasa pretinului meu Kestner.  învins.
             rere,  obrajii’  subţi  şi  palizi.,  şi-mi   Şi  după  vorbele  acestea  se  în­  „De  bună  seamă  o  femee  e  în
             veţi da dreptate.                   toarse  să-şi  ascundă  emoţia  stârnită.  joc“,  reluă  Gbethe  cuvântul,  „Toată
               „Are  dreptate,  Eustachius  învăţa­  Cu  paşi  domoli  înaintă  spre  ieşire.   durerea  noastră  în  viaţă  provine
             tul,  are  dreptate!“  izbucniră  ceilalţi   Pe  un  moment  se  făcu  tăcere  şi   dela femee“.
             într’un râs vesel.                  toţi ochii îl petrecură pe Gbtz.       „Dar  şi  toată  bucuria“,  replică
               Tânărul  sări  violent  de  jos,  un   Tânărul  Doctor,  căruia  camarazii   Florian  cu’n  zimbet  palid.  „Să-ţi
             cuvânt  aspru  de  reproş  îi  veni  pe  îi  spuneau  Gbtz,  nu  era  altcineva  spun,  dle  Doctor,  poate  poţi  să-mi
             buze,  dar  se  stăpâni,  şi  în  vreme  decât  Wolfang  Goethe,  care  venise  dai un sfat, o mână de ajutor... Cu­
             ce  cu  ochi  aprinşi  privi  la  tovarăşii   dela Frankfurt de pe Main în Strass-   noşti  moara  cea  mare  în  drum  spre
             din  jur,  pe  faţa  sa  nobilă  apăru  un   burg  unde  a  studiat  dreptul  şi  tot­  Braunfels?"
             zâmbet ironic.                      odată  a  trăit  una  din  cele  mai  ro­  „Da... de sigur... am călătorit doar
               „Aş  vrea  să  ştiu  că  Eustachius  mantice  dragoste  cu  fetişcana  preo­  pe-acolo de multeori!“
             cel  învăţat  de  unde-şi  are  învăţă­  tului Sehenheim, Friderica Brion.  „Moara aceea aparţine Unchiului
             tura ?“                               După  dorinţa  tatălui  său  veni  la   meu Holzinger. Are o fată ...!“
               „Dar par’că nu e un secret public  Wetzlar  ca  în  plictiseala  documen­  „Presimţeam“.
             că  Götz  cercetează  zi  de  zi  casa  telor  şi  actelor  vechi,  să-şi  câştige   „Da... un chip, Domnule Doctor“.
             funcţionarului  Pouff.  Tot  respectul   cunoştinţe  iuridice.  El  însă  se  gân-   „Ei şi... eşti îndrăgostit de fata
             cunoştinţelor  domnului  funcţionar,   dia  Ia  Homşr,  Pindar,  Ossian  şi  la   ceia?“
             dar  puteţi  crede,  dragi  camarazi,  că   marea  sa  dramă  „Gotz  von  Ber-   „Vai, încă cum!“
             un  „doctor“  un  „jurist“,  care  pe­  lichingen“,  a  cărei  început  era  în   „Atunci de ce n’o ceri?“
             trece  ceasuri  întregi  între  acte  vechi   cap şrn geamantanul său.     „Am  făcut-o“,  răspunse  Florian
             şi  prăvuite,  pe  urmă  se  întreţine  cu   Goethe  se  aştepta  ca  în  Wetzlar  sfios,  „dar...  să-mi  pară  bine  că  am
             un  bătrân,  discutând  despre  starea  să  găsească  o  societate  bizară  şi   scăpat  teafăr.  El  e  duşman  mamei
             papii  Alias  Lupupi,  sau  despre pro­  obscură  şi  nu  puţin  a  fost  surprins  şi  mie.  Nu  poate  uita  fratelui  său,
             cesele Domnului Möbias?“            de  viaţa  într’adevăr  veselă  ce*a  gă­  că  şi-a  luat  de  nevastă  o  fată  să­
               „Nu, nu!“ răsunară hohote.        sit-o.                              racă!“
               „S’au credeţi că există un alt mag­  In  marele  iestaurant  „Lebeda„    „Dar fata... ţi-i devotată?“
             net  care-1  atrage  pe  Doctor  cu  o  găsi  o  masă  lungă  încunjurată  de   „Da, din toată inima!“
             stăpânire irezistibilă?“            tinerii  din  legaţiunea  reşedinţei  im­  „Las’ bătrânul nu va rămâne me­
               „Da,  da!“  strigară  turbaţi  cama­  periului roman, care-şi petreceau tim­  reu încăpăţînat, mai cu seamă când ♦/
             razii. învăţatul Eustachius ridică mâ-  pul  în  mod  romanţios,  în  vreme  ce  e vorba de fericirea fetei“.
             nile la cer şi extaziat, ca în faţa unei   formau  prin  spirit’  şi  dispoziţie  o   „Rău  îl  cunoşti,  domnule  Doctor.
             viziuni, zise cu voce profetică:    masă de cavaleri.                   Ce-i  intră  lui  în  cap  cu  greu  i-o'
               „Văd  înaintea  mea  un  înger  în   Locul  de  onoare  îl  ocupa  mae­  poţi  scoate.  De  câteori  nu  s’a  ex­
             crinolină  de  mătasă,  un  chip  minu­  strul,  lângă  el  secretarul  şi  cei  mai   primat  că  mai  de  grabă  dă  primu­
             nat  cu  obrăjori  rotunzi,  cu  păr  res­  renumiţi  funcţionari,  în  urmă  cava­  lui  venit  pe  Charlotta,  decât  mie!“
             firat  în  unde  aurii.  Văd  strălucirea  lerii.  Fiecare  avea  un  nume  deose­  Gbethe tresări, prinse violent mâna
             ochilor  albaştri,  cu  lumini  vrăjite,   bit  de  cavaler.  întemeietorul  alian­  lui Florian.
             care nebunesc şi pe cel mai cuminte  ţei,  Gone,  o  înfăţişare  bronzată,  un   „Cum...  Charlotta...  o  chiamă  pe
             bărbat".                            extravagant, ciudat pişicher, care  fată?“
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17