Page 16 - 1924-08
P. 16
Pag. 166-------------------------------------- ------ C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - —-------------------------- 25-lV. 1924
gândeşte la aşa ceva. Nu mai de apa£ă prea mult cu impozite, nu dine şi pentru tot ce porneşte în nu-
parte decât în Grecia, în anii tre găseşte bani să umple toate golu melefrumosului şi al culturii. Mai nou
cuţi, traducerea Bibliei a fost so rile. Nu găseşte bani.. Ce repede oraşul Timişoara luptă pentru cre
cotită ca un adevărat eveniment ştiu însă guvernele să aranjeze area unei trupe permanente de teatru
cultural. chestiunea comercializărei averilor naţional, care să-şi aibă sediul
Unde e scriitorul român care să publice !... în * acest oraş, dar să joacealter-
ia asupra sa această muncă? Dl M. Şi deocamdată, tot cei cinci Iei nativ şi în celelalte oraşe mari de
Sadoveanu a început publicarea ai micului Moldovanu Ion din clasa frontieră: Aradul, Oradea, Satu Mare
„Vieţilor Sfinţilor“. Când va veni 111-a a liceului din Beiuş şi a co şi să dea reprezentaţii şi’n oraşele mai
rândul „Noului Testament?“ legilor săi din alte licee şi alte mici din apropierea frontierei, cum
Liste de subscripţii. Nu se clase, sporesc listele de subscrip ar fi: Lugojul, Caransebeşul, Reşiţa,
poate spune că societatea româ ţie pentru scopuri culturale. Oraviţa, Lipova, Sânnicolaul mare,
nească rămâne nepăsătoare în faţa „Neobonjuriştii români“. Aşa Bradul, Salonta Mare, Beiuşul, Ză-
marilor probleme culturale cari cer s’au întitulat singuri cei câţiva pu laul, Şimleul-Silvaniei, Careii Mari,
deslegare. Dovada o fac nenumă blicişti, în cea mai mare parte a Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei.
ratele sale contribuţiuni pentru o lor străini de neamul nostru, con Memoriul oraşului Timişoara îna
seamă de instituţii cari cer obolul deie de curând pripăşite la noi, cari intat Ministerului artelor în această
public. înţelegerea porneşte de jos, încearcă prin câteva reviste de cu chestiune este un luminat expozeu
din aşa numitul „întuneric“ al sa rând apărute la Bucureşti, să ne de ceeace trebue făcut pe acest te
telor, unde în realitate numai mij europenizeze cu orice preţ. Titula ren, şi merită a fi semnalat şi spri
loacele de înfăptuire au fost prea tura aceasta şi-au luat-o copiind jinit de toată suflarea românească.
slabe, nu avântul însuş către lu porecla dată generaţiei de tineri Domnul minstru Lapedatu va trebui
mină. Mii de şcoale noui au fost boeri din Moldova şi Muntenia, cari să-i dea acestui memoriu toată a-
clădite din iniţiativa locuitorilor în în preajma anului 1848 s’au întors tenţia, pe care o impune seriozita
tot cuprinsul ţării şi peste două din străinătate, cu deosebire din tea lui.
miliarde Iei s’au dat de bună voie, Franţa/ aducând cu ei sămânţa ide Un oraş, în care se ceteşte.
din şerparul ţărănesc, în folosul în ilor înaintate din Apus. Din raportul bibliotecii oraşului Ti
văţământului primar. Cine să mai Nu e locul aci să judecăm isto mişoara pe luna Ianuarie, vedem că
spună că poporul nostru nu înţe riceşte cât rău şi cât bine a făcut s’au cetit în această lună 2284 cărţi,
lege binefacerile cărţii? României de ieri această grăbită dintre cari 783 româneşti. Contin
Pătura orăşenească nu s’a arătat occidentalizare, care a schimbat gentul cel mai mare de cetitori l'a
mai prejos. Un singur ziar din Ca mai mult aspectele exterioare ale dat studenţimea şi apoi funcţionarii.
pitală a strâns până acum, pe lista civilizaţiei şi nu fondul moravu Militarii fac abia 4% din numărul
sa de subscripţie, o sumă de două rilor. Am avut astfel, încă din 1866 cetitorilor.
milioane jumătate, pentru ajutorarea o Constituţie belgiană, dar în con Viaţa culturală a Bârladului.
studenţilor români. Regele însuş a ducerea ţărei poporul nu s’a putut Activitatea literară şi culturală a
dat o pildă de dărnicie, zilele tre amesteca. In câteva decenii de e- Societăţii „Academia Bărlădeană
u
cute oferind o sută de mii lei pen xistenţă modernă am dat Europei de sub conducerea distinsului lite
tru şcoalele din Blaj. savanţi şi artişti de reputaţie mon rat G. Tutoveanu, a readus oraşu
Semne îmbucurătoare sunt aces dială, dar socoteala arăta tot 70 la lui Bârlad vechiul său prestigiu de
tea toate, întrucât apar ca o măr sută neştiutori de carte. Astăzi încă, oraş cultural, centru de răspândire
turie a preocupărilor cari ne fră suferim de pe urma acestui con a luminei în această regiune a Mol
mântă pe toţi. Dar ele mai dovedesc trast. Cine poate spune că trăim dovei de jos.
şi altceva. Dovedesc prea cu pri realmente în regimul votului uni Toată viaţa culturală a acestei
sosinţă că statul nu răspunde tot versal ? In C'eeace priveşte cultura părţi se învârteşte sufleteşte în ju
deauna chemării sale şi că sprijinul mai ales, formele de împrumut sunt rul acestei societăţi care este încu
pe care-1 dă culturii lasă în multe astăzi mai periculoase decât oricând rajată în frumoasa sa activitate de
părţi locuri descoperite. E, totuş, de vreme ce, reunit de sub patru majoritatea intelectualilor şi popu
demn de reţinut că şcoalele Blaju stăpâniri străine, sufletul românesc laţia diversă, cu un entuziasm şi
lui sunt silite să facă apel la cari se caută pe el insuş. însufleţire cum de mult n’a mai vă
tatea publică şi că se pun la cale Şi pe urmă, mai e ceva. Pe „bon zut Bârladul.
colecte în folosul tinerime i univer jurişti“ îi (hema Ion Brătianu, fraţii In anul 1924, „Academia Bârlă-
sitare. Priviţi aceste liste de sub Golescu, Nicolae Bălcescu şi Mi- deană“ a ţinut până acum nouă şe
scripţie şi veţi vedea că rar veţi hail Kogâlniteanu. „Neobonjuriştii“ zători formate din conferinţe, mu
găsi acolo numele unui mare bo sunt salariaţii gazetelor neovreieşti zică şi literatură, toate gustate din
gătaş sau al vreunui bancher din din Capitală. Mare deosebire ! plin de avidul public dela umilul
tre cei îmbogăţiţi uşor. Dau tot cei O trupă de teatru naţional lucrător până Ia rafinatul intelectual,
mulţi, tot cei săraci... N’am citit, cu pentru oraşele dela frontieră. toate date în mod gratuit.
una sau două excepţii, numele Timişoara este în ţinuturile de din Au conferenţiat şi au citit din
niciunuia dintre miliardarii noştri coace de Carpaţi oraşul cel mai lucrările lor literare dnii G. Tuto
(căci avem şi noi acum din aceştia) înţelegător al necesităţilor culturale. veanu, G M. Vlădescu, G. Pallady,
care să fi întemeiat o fondaţie, un Jertfele ei aduse pentru şcoli şi G. Ponetti, Virgil Duiculescu, Victor
laborator, o bibliotecă, un cămin, teatru nu sunt întrecute de niciun alt Popa, L. Revent, Em. Maur, I. Cio
un liceu, o şcoală primară, o bursă oraş al acestor ţinuturi şi cu toate cârlan, N. Leîiguceanu, Gr. Veja,
pentru un băiat sărman. multiplele nevoi de ordin admini- P. Todicescu, N. Bogescu, D. M.
Iar statul, delicat şi cruţător cu * strativ şi economic, Timişoara găseşte Vie şi Dra Natalia Pasa (Silvia
averile speculatorilor, pe care nu Ie totuşi totdeauna suficientă solicitu Pan).
