Page 17 - 1924-08

25—IV. 1Ô24 C 0 S 1 N Z E A N A Pag. 101

Acest şirag de şezători este în se menţine o legătură de prietenie Problema grea a guvernului de
curs, ţinându-se de-acum înainte în pe care şi ei au motive destule s'o mâine e mai mult un motiv de
fiecare Duminică, având norod cât prejuiască. discordie decât un punct de înţe­
nu*i încape sala, venind toţi să se Călătoria Suveranilor noştri. legere. De aci purcede toată dezo­
împărtăşească dela această sublimă Regele României, însoţit de ferme­ rientarea care pare să fie cuprins
evanghelie a frumosului şi utilului. cătoarea noastră Regină, s’au bu­ lumea dela noi în ceeace priveşte
Ce bine-ar fi dacă toate oraşele curat în Franţa de o însufleţită pri­ cârmuirea viitoare.
mari ar face astfel pentru împrăş- mire. La Paris, preşedintele Republi- Diverse
tierea luminei cât mai mult! G. P. cei dl. Millerand a avut cuvinte
pline de prietenie faţă de România, Căsătorii nefericite. Reinhold
Politice Gerling, scriitorul german cunoscut
— „această Franţă a Europei răsă­
Pentru Basarabia. Conferinţa ritene“ — apăsând încă odată a- pe urma numeroaselor sale scrieri
dela Viena, care trebuia să aibă loc supra solidarităţii politice dintre asupra căsătoriei şi vieţii sexuale,
între delegaţii României şi trimişii cele două ţări. Pretutindeni unde a ţinut zilele trecute o conferinţă
Sovietelor dela Moscova, n’a putut au apărut, Suveranii români au fost tratând subiectul: „De ce suferă
să ducă la nici un rezultat. Rusia întâmpinaţi cu nesfârşite aclama- bărbatul din cauza femeii şi femeia
lui Braunstein-Trotzki n'are o altă ţiuni din partea publicului. din cauza bărbatului?*
diplomaţie decât avea Rusia ţarului Ziarele franceze vorbesc răspicai In o cuvântare de două ore a
Nicolae. Nici Cicerin nu tălmăceşte despre o apropiată alianţă franco- arătat, că scăderile personale ale
în altfel istoria, decât cum o cu­ română, ca despre un rezultat pro­ bărbatului şi femeii sunt principala
noştea Rasputin, călugărul scelerat. babil al acestei vizite. Dl I. G. Duca, cauză, care contribue, că în loc de
Înainte de a întră în discuţia ori­ ministrul nostru de Externe, care „micul şi drăguţul raiu pământesc“
cărei alte chestiuni, dl. Krestinschi, însoţeşte perechea regală, a început cum ar trebui să fie căsătoria, de
şeful delegaţiunei bolşevice a pre­ tratative în această privinţă şi tele­ cele mai multe ori, e un mare şi
zentat o notă, declarând că Rusia gramele au anunţat că negocierile cumplit iad. Iar cauza scăderilor nu
nu recunoaşte realipirea Basarabiei vor fi încoronate de succes. Alianţa e deosebirea de caracter, cum se
la trupul României întregite. Argu­ cu Franţa n’ar fi în acest caz o crede... ci educaţia greşită.
mentele invocate sunt, într’adevăr, consecinţă a răsboiului, pe care „Durerile căsătoriei“ le mai pri-
ridicole. Sovietele nu vor să ştie împreună l’au purtat şi împreună cinueşte şi orientarea defectuoasă
de hotărârea Sfatului ţărei, care a l'am câştgat. Resemându-se pe apli­ ori chiar ignoranţa în ce priveşte
exprimat la 27 Martie st. v. 1918, carea loială a tratatelor de pace problemele sexuale. De aceea c ere
dorinţa de unire a norodului ba­ şi privind ca o datorie de ordine ca treptat, încă din frageda copilă­
sarabean şi tăgăduesc drepturile internaţională respectarea actualelor rie tinerimea să fie pe deplin cla­
istorice româneşti asupra pământu­ alcătuiri geografice, această alianţă rificată asupra întregului complex
lui semănat cu oasele strămoşilor ar fi desigur bine primită de opiru al acestor probleme. Vizita medicală
noştri, pe cuvânt că Basarabia n’a nia publică românească. obligatorie,^ înainte de căsătorie, - o
fost smulsă în 1812 Moldovei, ci O singură părere de rău se a- cere şi Gerling.
Turciei. Românii au răspuns cum mestecă însă şi aici. Din pricina Numai căsătoriile bazate pe sen­
se cuvine, respingând toate falşele neprevederei guvernului din Bucu­ timent pot să fie fericite. Căsăto­
dovezi duşmane şi afirmând cu tă­ reşti vizita Suveranilor la Roma a riile, ce se leagă din motive „ma­
rie că Nistrul este frontiera noastră fost contramandată şi relaţiunile teriale“ poartă în sine germenii ne­
de stăpânire în Răsărit. noastre cu Italia sunt reci. Dar, a- fericirii îndată la început. Tot ast­
Dovezile de simpatie ale ţărilor cestea fiind incidente trecătoare, fel căsătoriile cu deosebiri prea mari
din Apus dimpreună cu măreţile nu avem pentruce să ne alarmăm. de vârstă, când bărbatul îşi iea
manifestări populare dela Chişinău Tratative de colaborare. Poli­ mai mult o „îngrijitoare a sănătăţii“
şi din tot restul Basarabiei vorbesc tica internă n’a oferit în săptămâ­ decât o soţie. Aceste sunt deadrept-
în deajuns în favoarea drepturilor nile din urmă noutăţile pe cari le imorale.
noastre. făgăduia. Se credea, mai întâi, într'o Nefericite sunt şi căsătoriile în
O unică notă discordantă s’a auzit. contopire a partidului naţional din cari deosebirea de cultură şi con­
A fost aceea a presei sârbeşti. Până Ardeal cu partidul naţionalist-de- cepţie de viaţă a bărbatului şi fe­
şi ziarul guvernamental Politica din mocrat. Dar, târguielile dintre dl meii e prea pronunţată. Dacă băr­
batul e în situaţia să se cultive şi
Belgrad a găsit cu cale să scrie profesor Nicolae Iorga şi dl luliu pe mai departe, iar femeia, cople­
aşa: „După insuccesul tratativelor, Maniu n’au dat rodul dorit. A fost,
Rusia pretinde acuma nu numai Ba­ se înţelege, o adâncă decepţie în şită de grijile casei rămâne staţio­
sarabia ci şi Bucovina. Rusia de ambele tabere, căci întovărăşirea nară, viaţa lor devine un adevărat
chin. Neputând ţinea pas cu băr­
azi nu mai este cea din trecut şi lor ar fi dat naştere unui puternic
dacă ea va lua Basarabia şi Buco­ partid, chemat să ia repede locul batul, îl va înţelege tot mai puţin
vina, d. Brătianu poate fi sigur că partidului liberal. şi prăpastia ce îi desparte ya de­
nicio ţară aliată nu va sacrifica N’au reuşit, de-asemeni, nici pla­ veni tot mai adâncă.
măcar un soldat spre a ajuta Ro­ nurile unei fuziuni între partidul Ce pălării vor purta femeile
mânia.“ Felul acesta de a vorbi ni poporului şi partidul ţărănesc. Con­ în anul 2000? Proprietarul unei
se pare cu atât mai ciudat, cu cât vorbirile între dl general Averescu mari prăvălii de pălării femeieşti a
România se găseşte legată de Ser­ şi dl dr. Lupu au fost şi ele vreme acordat un mare premiu pentru
bia printr’un tratat de alianţă, pentru pierdută degeaba. Oamenii politici „pălării de dame“ ce vor fi la modă
întărirea căruia a făcut destule sacri­ dela noi au apucat fiecare pe dru­ în anul 2000. La concurs au luat
ficii. Vecinii noştri de peste Dunăre muri diferite şi nu se mai pot în­ parte aproape., toate atelierele din
ar trebui să înţeleagă că nu astfel tâlni împreună. Viena. Pălâriile-model, ce au fost