Page 18 - 1924-08
P. 18
Pa?. 102-------------------------------------- ------- C O S 1 N Z E A N A — M H .......................— 25—IV. 1024
presentate — vre o 500 la număr, — des:operirii şi un colorit romantic puţin deteriorat. Câţi-va savanţi din
vor fi expuse în vitrinele principa susţine, că în criptă s’ar afla în New-York, cercetând volumul, ce
lelor case de vânzare din Viena. gropate şi comorile mănăstirii. cuprinde cinci piese de Shakes-
Publicul vienez va avea atunci pri Hoţi de papagali. In seara de peare, în frunte cu tragedie „Ri-
lej să vadă tot ce imaginaţia ome 11 April s’au furat în Berlin, din chard II“, au constatat, că e tipă
nească a putut să creieze. Sunt pă grădina zoologică patru papagali rită în 1598. E aşadar cea dintâi
lării cu totul deosebite de cele de bine dresaţi. Un furt de acest fel ediţie tipărită a operelor marelui
acum. Au formă conică, cubică, pi s’a întimplat şi în luna trecută în dramaturg, din care se mai găseşte un
ramidală etc. — cu un cuvânt, — localitatea Zoo. Atunci s’au furat singur exemplar în Londra. Cartea
futuristă şi sunt împodobite cu. pene, doi papagali şi trei fasani aurii, a păstrat-o-şi pe urmă a donat-o
flori, fructe şi paseri de tot felul. exemplare rare, de T20 cm. lun bibliotecei loh i Robson, un medic
Preţurile sunt de-asemenea — fu gime. Sârma coliviilor a fost tăiată din Warington, mort în 1873.
turiste. cu un instrument foarte solid. Se Un obiceiu din veacul al şap-
Drepturile copiilor. „Uniunea crede, că e isprava unei bande in tesprezecelea al românilor din
internaţională pentru protejarea co ternaţionale bine organizate, care a Fechetău. Un neamţ, care a călă
piilor" a imanuat preşedintelui re- operat şi în grădinile zoologice din torit pe la anul 1630 prin Bihor,
publicei elveţiene un memorand, în Frankfurt, Stuttgart, Drezda şi descrie un obiceiu al românilor din
care cere să se proclame drepturile Leipzig. Fechetău, comună situată la extre
copiilor, codificându-le în urmă Starea femeii din India. Un mitatea de cătră răsărit a acestui
toarele cinci puncte: învăţat din India spune următoa judeţ. In Fechetău, — scrie neam
1. Copilul are dreptul să se des- rele redactorului unei mari reviste ţul nostru, — locuesc Valahi săraci,
volte normal, atât trupeşte, cât şi din Paris : „Am rămas uimit citind cari se susţin din aşa-numiţii „bani
sufleteşte. în publicaţiile europene dările de ai botezului“. Ei adică au’ dreptul
2. Copilul are dreptul la nutre- seamă despre stările delà noi. Mai străvechiu de a scălda în apa Cri-
mânt îndestulitor. In caz de boală ales despre starea femeii indiene şului pe orice strein care ar trece
are dreptul să ^ie îngrijit. Când nu se scriu grozăvii, lucruri foarte de satul, ori hotarăle lor. De acest botez
e bine desvoltat are dreptul să fie parte de adevăr. putea cineva să scape numai plătind
încurajat. Copilul are dreptul să fie Aşa se vede, în Europa nime nu o taxă de V* ori Va taler, după sta
răsplătit pentru desvotamentul său, cunoaşte respectul ce se dă femeii rea omului. Această taxă a plătit-o
Copilul orfan sau părăsit are drep în India, care îl putem numi cu chiar şi Ştefan Bathori, principele
tul la ocrotire şi ajutor. drept cuvânt, adorare. Femeile noa Ardealului. Altcum, principe, ne-
3. In vreme de primejdie copilul stre ocupă locul cel mai înalt de principe, românii din Fechetău nu
are dreptul la primul ajutor. cinste atât în familie, cât şi în re ştiau de glumă. L’ar fi scăldat şi
4. Copilul are dreptul să fie pus ligie şi viaţa pub’ică. Femeia cin pe el, ca pe ori care muritor de rând.
în situaţia de-a-şi asigura viitorul şi stită, în India e socotită ca un
să fie apărat de cei cari îl ex lucru sfânt, e aproape zeificată. In „Prietenele fetelor tinere“. A-
ploatează. ce priveşte religia, ţin să amintesc, cesta e numele unei societăţi elve
5 Copilul are dreptul să Le cre că la noi ştiinţa, bogăţia şi puterea ţiene, a cărei menire e să îngrijea
scut în conşt inţa, că cele mai bune nu sunt personificate în zei, ci în scă de fetele orfane şi sărace. Acti
calităţi ale lui trebue să Ie pună în zeiţe. Zeiţa ştiinţei e Saraswati. A vitatea acestei societăţi e întru-ade-
serviciul fraţilor săi. bogăţiei ’Lakhsmi. A puterii Kali. văr binecuvântată. Fetelor orfane şi
Datoria de-a înfăptui aceste drep Nu e acesta un semn al preţuirii sărace le câştigă mijloace de traiu,
turi revine societăţii. femeilor? aşezându-le în serviciu la familii
Catacombele din Tournai. In Se vorbeşte mult în Europa de cinstite, ori în fabrici şi interesându-
oraşul Turnai din Belgia s’au des spre soarta’ văduvelor din India. se necontenit de soarta lor. In ca
coperit catacombe. Bine înţeles, a- Trebue să se ştie însă, că în India zurile, când în familii sau fabrici,
cesta catacombe nu au întinderea, căsătoria nu e’ numai o unire tru fetelor nu li-se aplică un tratament
nici măreţia celor din Syracusa, pească, ci şi sufletească. Nu e o uman, ori nu ar fi atmosfera mo
Roma şi Paris. Se reduc la o criptă instituţie socială, ci religioasă, care rală potrivită unor fete cinstite, so
mortuară cu 60 de cavouri pe trei se iea foarte în serios. cietatea intervine cu toată rigoarea
etaje suprapuse. Streinii, cari scriu despre noi, cu şi cu supees.
Au fost descoperite cu prilejul toate că au umblat prin India, sunt Cele cinci mii de dolari alui
construirii unei şcoale normale. Fun foarte rău informaţi. Obiceiurile Edison. Edison în tinereţe a fost
damentul s’a săpat pe locul, unde particulare ale unor familii pe cari funcţionar de telegraf. Norocul a
odinioară a fost o mănăstire a car- le-au cercetat, ei le socotesc ca obi început să-i zâmbească atunci, când
meliţilor şi aşa, lucrătorii au dat ceiuri generale. Dacă Europenii ar a inventat sistemul de-a transmite
de criptă. Lungimea ei e de 6 metri, face studii serioase asupra poporu două telegrame în direcţii diferite
iar lărgimea de 3 m. 50 cm. O arcadă lui din India, în toate straturile so pe acelaş fir. S’a dus să-şi vândă
laterală, la intrarea-4ntr’un coridor cietăţii, s’ar schimba desigur multe invenţia unui fabricant din New-
încă neexploatat poartă, gravată în din părerile ce le are lumea de York. Spera să capete vre o două
piatră, de-asupra unei căpăţini de spre noi. mii de dolari, dar, în drum, îl is-
mort inscripţia: Memento mori. E- Cea mai veche ediţie a ope pitia mereu gândul îndrăzneţ al
pitafurile de pe cavouri, deşi sunt relor lui Shakespeare. In biblio sumei de cinci mii. Ia arătat fabri
roase de vremi, se pot descifra. teca Universităţii Mc. Gibl din cantului invenţia. Când să ceară
Una din ele poartă data de 23 Ia Montreal (Canada), s’a găsit un însă preţul, şi-a pierdut tot curajul,
nuarie 1237. volum fără păreţi şi fără titlu. Un primul caz în care Edison şi-a
Tradiţia locală, vrând să dea volum cu file galbene, dar foarte nierdut curajul. In urmă, Fa între-
