Page 19 - 1924-08
P. 19
25—IV. 1924 Ç O S I N Z E A N A Pag. 103
bat cu mare sfială: căţi bani ar Coriolan Petranu: învăţământul istoriei 34 protopopiate, 713 oarochii şi 645 filii.
putea să-i dea pentru invenţie? artelor la universitatea din Cluj. Extrag Preoţi-parochi 419, preoţi-administratori
Fabricantul Ta chemat pe a doua din Viaţa Nouă O broşură informativă 120, iar cooperatori 2. Parochii fără preot
asupra însemnătăţii istoriei artelor şi a
183. ^Numărul sufletelor 504.141, cu 31 097
zi. Acum era şi mai sfios şi-s’ar fi învăţământului ei la diferitele universităţi mai nîuTF ca în 1911, când s’a publicat
mulţâmit şi cu o mie de dolari. din Europa. cel din urmă şematism Mai sunt apoi
Fabricantul i-a declarat, că nu e Lazăr Diacul, o întâmplare adevărată 34 preoţi aplicaţi în diferite oficii şi 19
în situaţia să-i dea mai mult de de preotul Dr. Sebastian Stanca, în care preoţi penzionaţi.
se arată în mod iscusit păcatele propa
patruzeci de mii de dolari. Dacă gandiştilor pocăiţi şi armele, cu care ei
nu se îndestuleşte cu atâta, să-şi pot fi învinş». A apărut in Bucureşti, la Scrisori dela Redacţie
cerce norocul în altă parte. Emo Tipografia cărţilor bisericeşti.
A. Ai. în I. Începuturi neizbutite, despre
Dr. Ion Bunea: Anuarul liceului
ţionat peste măsură, Edison a iscă „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu pe anul care nu ne putem încă pronunţa.
lit contractul. Numai dupâcea ajuns 1922-1923. Cuprinde un frumos discurs Luţu. „Scrisoarea“ este, în adevăr, mult
acasă şi-a numărat banii spre a se funebru asupra neuitatului Andrei Bârsan mai bună ca celelalte şi cuvintele fetii
convinge pe deplin, că nu visează. şi un preţios articol asupra trecutului către noapte sunt drăgălaşe şi simţite.
liceului, amândouă de d-1 Dr. Ion Bunea, Credem, că de acum nu vă mai trebuie
Mâncarea pe stradă sau în lo apoi frumoase dări de seamă asupra mult, până să izbutiţi.
curi publice, cum sunt de pildă excursiilor liceului, de domnii profesori A. I. începutul acesta vă îndreptăţeşte
parcurile sau tramvaiele, a ajuns o Alex. Giuglea şi Val Hurdu. să continuaţi a verifica.
I. Miclescu. In numărul de Paşti nu
adevărată calamitate. In centrele Teodor Bucurescu: Anuarul şcoalei avem loc va apărea insă în alt număr.
mari ale apusului acest soi de în medii din Sânnitolaul mare, pe anul leofil Bugnariu. Primit cu mulţumită.
1922—1923.
deletniciri nemanierate sunt perse Ad. Czerny: Medicul educator al copi Vor apărea rând pe rând toate.
cutate şi supuse unei critici aspre lului. O admirabilă lucrare, publicată în Silvia Ungur, Târnava. Confirmăm pri
din partea publicului însuşi. îndeo româneşte de d-1 Dr. Hor ia Slobozianu, mirea sumei de Lei 180 —,
Petru Oltean, Nisporeni. Suma de Lei
pe care o recomandăm cu îoatâ căldura
sebi sunt luate la ţintă mamele, cari părinţilor pentru o consultare temeinică 120 — am primit’o, însă abonamentul pe
îşi hrănesc copiii în tramvaie sau şi cât mai deasă. Editura „Cărţii Româ anul curent e de Lei 180—.
în grădini publice, aruncând pe neşti“, 20 lei. Ştefan Pută, Sânnicolaul Mare. Con
Archidieceza Blajului în 1923. A apărut
jos resturile. Inpotriva lor s’a por de curând Şematismul Archidiecezei gr.- firmăm primirea sumei de Lei 180 —
Ariadna Medvighi, Cernăuţi. Banii i-am
nit o adevărată campanie. Astfel la catolice române de Alba-lulia şi Făgăraş primit de mult şi s’au contat întocmai
Viena publicul a adoptat lozinca: pe anul 1923. După cum se vede din conform dorinţii D-voastrâ.
»Dacă nu te supui, vom întrebuinţa datele publicate in acest Şematism, in Ulrich A. llie, Sibiu. Suma de Lei 50
forţa“, pentru apărarea grădinilor anul 1923 arhidieceza a avut 2 vicariate, am primit’o.
publice de atentatele cu coji de
fructe şi resturi de mâncări ale
nedisciplinaţilor. Chestiunea permiselor cfr. ale ziariştilor
*
Abonamentele vechi plătite români din Ardeal si Banat
până la 1 Aprilie expirând, ru
găm pe cetitori nstri să bine-
voiască a-şi rtînoi noile abona Comitetul Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat în şedinţa sa din
mente fără întârziere. Dease- 14 Aprilie 1924 a dat următorul:
menea rugăm şi pe cei în în Comunicat
târziere cu plata pe anul curent,
ca să binevoiască a-şi regula „Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat, reprezentând un număr de 97
grabnic abonamentul pentru a ziarişti, constată cu vie părere de râu că la acordarea permiselor de liberă călătorie
pe Căile Ferate, interesele sale, care sunt acele ale culturei româneşti în nouile pro
nu fi expuşi la o oprire a re vincii, n’au fost luate în seamă, iar drepturile legitime ale membrilor săi au fost
vistei. nesocotite.
Tratamentul a fost delà început injust faţă de publicaţiile româneşti de din
coace de Carpaţi. Căci, deşi regulamentul pentru acordarea permiselor de călătorie
Publicaţii noi prevede participarea, prin doi delegaţi, în comisiunea instituită pe lângă Ministerul
Comunicaţiilor, a tuturor asociaţiilor de presă recunoscute ca persoane juridice, totuş,
Societatea de mâne, revistă săptămânală „Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat i s’a tăgăduit acest drept, neadmi-
pentru probleme sociale şi economice, ţându-i-se decât un singur reprezentant, cu titiu de informator. Nu numai atât. In
subt conducerea unui comitet de direcţie. şedinţa acelei comisiuni, când s’au discutat cererile ziariştilor şi publicaţiilor din
Editorul şi ■■edactorul revistei e tânărul Ardeal şi Banat, Ministerul Comunicaţn'tor n’a avut măcar grija să incunoştiinţeze
ziarist Ion Clopoţel. Redacţia şi admini „Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat in timp util, peniru ca reprezentantul
straţia in Cluj, Str. Baba Novac 5. Abo său să poată lua parte la dezbateri. Astfel, cunoscuţi ziarişti profesionişti, cari şi-au
namentul 600 lei pe an. Un număr 12 lei. închinat activitatea lor întreagă scrisului românesc, încă de oe vremea stăpânirei
Căminul m stru, revistă literară, apare maghiare, cheltuindu-şi puterile pentru cauza naţională, au fost pur şi simplu lăsaţi
în Sighetul Marmaţiei. pe dinafară, deşi sunt încă şi astăzi la postul datoriei. Oneste publicaţiuni politice
şi culturale, îndeplinind toate condiţiuniie cerute de acelaş regulament aplicat tot
Raportul comisiunii monumentelor isto deauna în defavoarea noastră, s’au văzut deposedate de un drept recunoscut. Ne
rice, secţiunea din Transilvania, pe anul număratele intervenţiuni şi documentatele memorii, având scopul de a rirâta greşelile
1922-1923. şi abuzurile săvârşite au fost zadarnice. Slujitorii cuvântului românesc din două pro
vincii întregi, unde trâesc patru milioane de români, au găsit la Ministerul Comuni
caţiilor urechi surde şi uşi închise.
Pentru aceste fapte, regretabile din toate punctele de vedere, „Sindicatul Presei
L A M E D E R A S Române din Ardeal şi Banat, simţindu-se deopotrivă jicnit şi prejudiciat, ndicâ
i protestul său categoric în faţa procedărei d-lui Ministru al Comunicaţiilor, lăsând
ram opinia publică să judece, dacă prin astfel de mijloace arbitrare şi printr’o asemenea
concepţie se poate ajunge la consolidarea stăpânirei noastre spirituale în nouile
5E GĂSESC IA CUWARIĂKUN.CLUJ provincii, cari sutăr prea mult încă stigmatele persecuţiilor de ieri, pentru a mai
i .siloate accesoriile in această branche suporta şi vexaţiunile de astăzi.
Comitetul.
