Page 2 - 1924-08
P. 2
Pag 86 C O S I N Z E A N A 25— IV. 1924
In lumina realităţii
Sebastian Bornemisa
Chestiunea Basarabiei pusă O statistică a presei româ vedea un dujman politic, nu un
de Soviete atât de brusc şi neşti din nouile ţinuturi, mult luptător al drepturilor acestui o-
contrar tuturor prevederilor po sau mai puţin exactă, cunoaş bidit popor. Şi ca loviturile repe-
litice ale actualului guvern, tem de sigur, cu toţii. Grozav ţite să se sfârşiască cu un cinism
deschide un lung şir de co am vrea însă să cunoaştem şi demn de-o mentalitate fără
mentarii şi de reflexiuni pentru statistica tuturor acelor scrisuri nume în primăvara acestui
orice condeiu. Pe noi ne is entuziaste şi năzuinţi formida an s’a găsit un ministru de
piteşte laturea cea mai vi bile, care s’au prăbuşit şi şi- comunicaţii, care să-i refuze
zibilă a problemei, cu care ne au frânt aripele după câteva presei româneşti de dincoace
întâlnim zi de zi şi pe care o zboruri, îngropându-se pentru de Carpaţi şi acel vestit per
cunoaştem cu toţii. Este che totdeauna. Este uimitor, revol mis de călătorie, care s’a dat
stiunea propagandei naţionale tător chiar, de mare, numărul până şi voiajorilor jidani de
prin presă. acelor publicaţii româneşti ale reclame şi artistelor de-o mo
Am mai semnalat şi cu alte acestor ţinuturi, care au fost ralitate suspectă şi de naţio
ocazii deplina noastră îndoială silite să plece drapelul cu ru nalitate streină.
de priceperea actualului regim şine, după câteva numere de Aceasta a fost răs Diata pu
în ceea ce priveşte însemnă apariţie, spre nenorocul acestui blicaţiilor româneşti din aceste
tatea presei româneşti în nouile neam şi spre deplina şi rău ţinuturi, pentrucă au luptat
ţinuturi ale ţării şi dacă reve tăcioasa mulţumire ale minori- decenii de-arândul pentru afir
nim asupra ei, o facem tocmai tăţ lor, care din punctul acesta marea drepturilor naţionale pe
pentrucă problema este mult de vedere sunt majorităţi for acest pământ şi aceasta a fost
mai importantă, decât s’ar pă midabile şi pline de primejdie. şi răsplata acelor gazetari ro
rea la cea dintâi privire. In faţa acestei situaţii de-o mâni dm Ardeal, cari în 1915
In adevăr, în nouile ţinuturi tristeţă tragică ne-am întrebat au afirmat în presa din Bucu
orice publicaţie scrisă în limba totdeauna: ce-a făcut regimul reşti subt conducerea d-lui
românească, este o puternică românesc delà unire încoaci Octavia« Goga cei dintâi lupta
afirmare a ideii de stat naţio pentru publicaţiile româneşti pentru desrobirea Ardealului!
nal român şi în consecinţă ale provinciilor revenite la tru Să nu ne mai mirăm deci, -
presa aceasta merită nu numai pul ţării? In loc să le fi dat o că vremile de acum ne găsesc
toată atenţiunea, ci şi tot spri modestă mână de ajutor acestor cu sufletul îndurerat şi’n faţa
jinul statului. Copleşită de publicaţii răsărite din solul plebiscitului, pe care 1 cer S >-
greutăţile fără de hotar ale a- provinciei şi din iniţiativa par vietele pentru Basarabia, ni se
cestor vremuri de cumplită ticulară care nu cunoştea, de înfige ca un cuţit în inimă între
criză economică şi financiară, cât o singură ţintă: ideea na barea: ce-a făcut oare regimul
de insuficienţele unui serviciu ţională, — el a plantat în a- românesc pentru trezirea con
postai în care tot mai stăpâneşte ceste ţinuturi veninoasa presă ştiinţei naţionale în nouile
încă o repulsiune conştientă de partid, pe care a trimis-o ţinuturi şi cu ce-a înlesnit el
pentru tot ce poartă o pecete gratuit în zeci de mii de exem propaganda naţională pe care
naţională, şi sprijinită numai plare, ca să creeze un curent o face în cercul ei fiecare ga
pe o massă de cetitori nu nu politic inexistent şi a demora zetă, fiecare revistă, oricât de
mai săracă ci şi redusă, — presa lizat astfel pe cetitorul onest mică şi neînsemnată ar fi ea?
culturală şi politică românească învăţat până atunci să citiască Tragică şi dureroasă între
a nouilor provincii duce o ti cu plată iar nu de pomană. bare. Răspunsul la ea este o
tanică luptă pentru existenţa In aceiaş vreme a ridicat în penibilă tăcere, care însă osân
sa mizerabilă şi anemică şi faţa presei independente ba deşte mai greu decât orice cu
singuraticii ei stâlpi cad unul riere de neînvins, favorizând vânt faptele unui guvern
după altul în mijlocul celei mai în mod criminal un regim de dujmănos şi hotărât adversar
cumplite indiferenţe din partea hârtie clădit pe uzură şi strân al propagandei şi culturii na
celor ce ar putea s’o salveze gând de gât în mod conştient ţionale pure, • descătuşată de
şi nu vor! publicaţiile româneşti, în care meschinele interese de partid.