Page 2 - 1924-08
P. 2

Pag 86                                  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                         25— IV. 1924





                                      In lumina realităţii

                                                        Sebastian Bornemisa

                 Chestiunea  Basarabiei  pusă        O  statistică  a  presei  româ­   vedea  un  dujman  politic,  nu  un
              de  Soviete  atât  de  brusc  şi  neşti  din  nouile  ţinuturi,  mult  luptător  al  drepturilor  acestui  o-
              contrar  tuturor  prevederilor  po­  sau  mai  puţin  exactă,  cunoaş­   bidit popor. Şi ca loviturile repe-
              litice  ale  actualului  guvern,  tem  de  sigur,  cu  toţii.  Grozav  ţite să se sfârşiască cu un cinism
              deschide  un  lung  şir  de  co­    am  vrea  însă  să  cunoaştem  şi  demn      de-o   mentalitate   fără
              mentarii  şi  de  reflexiuni  pentru  statistica  tuturor  acelor  scrisuri  nume   în   primăvara   acestui
              orice  condeiu.  Pe  noi  ne  is­   entuziaste  şi  năzuinţi  formida­  an  s’a  găsit  un  ministru  de
              piteşte  laturea  cea  mai  vi­     bile,  care  s’au  prăbuşit  şi  şi-  comunicaţii,  care  să-i  refuze
              zibilă  a  problemei,  cu  care  ne  au  frânt  aripele  după  câteva  presei  româneşti  de  dincoace
              întâlnim  zi  de  zi  şi  pe  care  o  zboruri,  îngropându-se  pentru  de  Carpaţi  şi  acel  vestit  per
              cunoaştem  cu  toţii.  Este  che­   totdeauna.  Este  uimitor,  revol­  mis  de  călătorie,  care  s’a  dat
              stiunea  propagandei  naţionale  tător  chiar,  de  mare,  numărul  până  şi  voiajorilor  jidani  de
              prin presă.                         acelor  publicaţii  româneşti  ale  reclame  şi  artistelor  de-o  mo­
                 Am  mai  semnalat  şi  cu  alte  acestor  ţinuturi,  care  au  fost  ralitate  suspectă  şi  de  naţio­
              ocazii  deplina  noastră  îndoială  silite  să  plece  drapelul  cu  ru­  nalitate streină.
              de  priceperea  actualului  regim  şine,  după  câteva  numere  de         Aceasta  a  fost  răs  Diata  pu­
              în  ceea  ce  priveşte  însemnă­    apariţie,  spre  nenorocul  acestui  blicaţiilor  româneşti  din  aceste
              tatea  presei  româneşti  în  nouile  neam  şi  spre  deplina  şi  rău­  ţinuturi,   pentrucă   au   luptat
              ţinuturi  ale  ţării  şi  dacă  reve­  tăcioasa  mulţumire  ale  minori-  decenii  de-arândul  pentru  afir­
               nim  asupra  ei,  o  facem  tocmai  tăţ  lor,  care  din  punctul  acesta  marea  drepturilor  naţionale  pe
              pentrucă  problema  este  mult  de  vedere  sunt  majorităţi  for­      acest  pământ  şi  aceasta  a  fost
               mai  importantă,  decât  s’ar  pă­  midabile şi pline de primejdie.    şi  răsplata  acelor  gazetari  ro­
              rea la cea dintâi privire.             In  faţa  acestei  situaţii  de-o  mâni  dm  Ardeal,  cari  în  1915
                 In  adevăr,  în  nouile  ţinuturi  tristeţă  tragică  ne-am  întrebat  au  afirmat  în  presa  din  Bucu­
              orice  publicaţie  scrisă  în  limba  totdeauna:  ce-a  făcut  regimul  reşti   subt   conducerea    d-lui
              românească,  este  o  puternică  românesc  delà  unire  încoaci  Octavia«  Goga  cei  dintâi  lupta
               afirmare  a  ideii  de  stat  naţio­  pentru   publicaţiile   româneşti  pentru desrobirea Ardealului!
               nal  român  şi  în  consecinţă  ale  provinciilor  revenite  la  tru­     Să  nu  ne  mai  mirăm  deci,  -
               presa  aceasta  merită  nu  numai  pul  ţării?  In  loc  să  le  fi  dat  o  că  vremile  de  acum  ne  găsesc
              toată  atenţiunea,  ci  şi  tot  spri­  modestă  mână  de  ajutor  acestor  cu  sufletul  îndurerat  şi’n  faţa
               jinul   statului.   Copleşită   de  publicaţii   răsărite   din   solul  plebiscitului,  pe  care  1  cer  S  >-
               greutăţile  fără  de  hotar  ale  a-  provinciei  şi  din  iniţiativa  par­  vietele  pentru  Basarabia,  ni  se
              cestor   vremuri    de   cumplită  ticulară  care  nu  cunoştea,  de­    înfige  ca  un  cuţit în  inimă  între­
               criză  economică  şi  financiară,  cât  o  singură  ţintă:  ideea  na­  barea:  ce-a  făcut  oare  regimul
               de  insuficienţele  unui  serviciu  ţională,  —  el  a  plantat  în  a-  românesc  pentru  trezirea  con­
               postai  în  care  tot  mai  stăpâneşte  ceste  ţinuturi  veninoasa  presă  ştiinţei   naţionale   în   nouile
               încă  o  repulsiune  conştientă  de  partid,  pe  care  a  trimis-o  ţinuturi  şi  cu  ce-a  înlesnit  el
               pentru  tot  ce  poartă  o  pecete  gratuit  în  zeci  de  mii  de  exem­  propaganda  naţională  pe  care
               naţională,  şi  sprijinită  numai  plare,  ca  să  creeze  un  curent  o  face  în  cercul  ei  fiecare  ga­
               pe  o  massă  de  cetitori  nu  nu­  politic  inexistent  şi  a  demora­  zetă,  fiecare  revistă,  oricât  de
               mai  săracă  ci  şi  redusă, —  presa  lizat  astfel  pe  cetitorul  onest  mică şi neînsemnată ar fi ea?
               culturală  şi  politică  românească  învăţat  până  atunci  să  citiască   Tragică  şi  dureroasă  între­
               a  nouilor  provincii  duce  o  ti­  cu  plată  iar  nu  de  pomană.  bare.  Răspunsul  la  ea  este  o
               tanică  luptă  pentru  existenţa  In  aceiaş  vreme  a  ridicat  în  penibilă  tăcere,  care  însă  osân­
               sa  mizerabilă  şi  anemică  şi  faţa  presei  independente  ba­        deşte  mai  greu  decât  orice  cu­
               singuraticii  ei  stâlpi  cad  unul  riere  de  neînvins,  favorizând  vânt     faptele   unui    guvern
               după  altul  în  mijlocul  celei  mai  în  mod  criminal  un  regim  de  dujmănos  şi  hotărât  adversar
               cumplite  indiferenţe  din  partea  hârtie  clădit  pe  uzură  şi  strân­  al  propagandei  şi  culturii  na­
               celor  ce  ar  putea  s’o  salveze  gând  de  gât  în  mod  conştient  ţionale  pure,  •  descătuşată  de
               şi nu vor!                          publicaţiile româneşti, în care     meschinele interese de partid.
   1   2   3   4   5   6   7