Page 3 - 1924-08
P. 3
25—IV. 1924 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 87
De-alungul nisipurilor mişcătoare...
— Scene şi tablouri din deşerturile Africei —
Vremea marilor exploratori n’a Dar, să urmărim povestirea între o bună parte din noapte, lucrurile
trecut încă cu desăvârşire. Mai sunt prinzătorului francez. se vor sfârşi bine. Dar dacă zăbo
şi acum, cu deosebire pe celelalte* * * vim, adăugă el în felul său figurat de
*
continente, locuri minunate şi tai Greutăţile călătoriei erau de două a vorbi, vom fi mâncaţi de pustie“.
nice, despre cari nu ştim aproape feluri. Protivnică se arăta şi natura, Puţurile sunt, într’aclevăr, foarte
nimic. Deşerturi amăgitoare cu valuri primejdioşi puteau să devină şi rare; timp de douăsprezece zile,
nesfârşite de ni ţinutul se întin
sip, imensităţi la de fără păduri
come de-asupra şi fără iarbă, ca-
cărora soarele şi cum ai călca
arde într’o linişte pe asfalt fier
veşnică, şi cari binte. Cămilele
totuş atrag ne sunt nevoite ast
potolita curiozi fel să facă mari
tate a civilizaţiei sforţări, fără să
noastre. In ora se hrănească, —
şele noastre ra provizia pe care
finate, încărcate o luăm pentru
de lux modern, ele constă abia
cu străzi stropite, din câteva cur
cu băi elegante, male şi o mână
cu grădini în de paie, — şi
grijite, cu băuturi viaţa călătorului,
răcoritoare pe când apa e de
terasele cafenele parte, e legată
lor de vară, se de aceea a ani
găsesc oameni pe malului pe care
cari atmosfera a- călăreşte.
ceasta conforta Pe de altă par
bilă îi plictiseşte. te, vom fi silţi
Necunoscutul îi să străbatem de-a
atrage, îi cuce curmezişul, dela
reşte. Şi atunci, o margine Ia alta,
ei părăsesc Pa ţinutul locuit de
risul şi Londra, Senuşi. Aceştia
călătoresc o săp sunt o setrtă re
tămână pe bordul ligioasă, care se
unui vapor eu deosebeşte prin
ropenesc, — cu severa lor cre
concerte şi cea dinţă religioasă
iuri dansante, — şi prin duşmănia
şi, debarcând pe faţă de creştini,
ţărmul Africei, întemeiată la în
pornesc să sco ceputul veacului
tocească pămân trecut, secta Se-
turi necunoscute nuşilor şi-a sta
şi să studieze tornicit primele
moravuri ciudate, centre religioase
nebănuite pe ma- în Africa apuse
lurileTamiseisau ană, la El Beida,
ale Senei. de unde influ
Unul din a- In mijlocul pustiei: oasele unui îndrăzneţ călător, care a fost înghiţit de deşertul Libiei. enţa sa se în
ceşti exploratori Exploratorul de Laborie a văzut in drumul său prin pustiu nenumărate scene de tinse cu repezi-
e d-1 de Laborie, acestea, care mişcă adânc sufletul. cine spre sud,
care, plecând din capitala Franţei, oamenii. câştigând o mare parte din Africa
a făcut o călătorie anevoioasă şi — „Drumul e foarte rău, îmi centrală şi sporindu-şi astfel renu-
cutezătoare de-alungul pustiului Li spusese călăuza. E un adevărat duş mele, puterea şi bogăţiile.
biei, cercetând ţinuturi neumblate şi man. Dacă mergem repede, foarte Oaza din Kufra, pe unde trebuie
studiind triburi într’adevăr originale. repede, dacă umblăm toată ziua şi să trecem, e în mâna lor. Şeful atot
