Page 15 - 1924-9-10

25-V. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 119

Priveşte 'n lung şi ’n lat Bugeagul ! In linia tradiţiei Stamati-Buzdugan
Ca largul lui îmi este, nu avem drept să privim o notă
1
Sub cer, şi suf etul, prib^agu ..’.
O, cine va ’nţelege dorul basarabeană — caracteristică ?
Şi jalnica poveste Căci, din altă parte, altă poezie
Ce-o poartă călătorul? străină abia se simte. Numai Goga
Drumeţului toate-i par trecătoare ; luceşte puţin în câteva versuri (vez*:
lumea îi este în curgere; curge e- vâlvătaea delà p. 75, făuritori ai
1
nergic, dar soartea-i este tot stin­ panii, p. 154 şi 88) ş mult în Că­
gerea: „Cu vremea toate trec“, se suţa veche; numai de St. O. losif
zice într’un sonet; în stepă, rămâne ne mai aducem puţin aminte. în
doar’ jos — păstorul cu doina-i Bunicul; şi de-aci încolo nimic:
tristă, şi sus — cerul cu stelele Şi-i dorim să rămâie... cum iste,
conceput original în Prisaca nopţii. el însuşi.
Din concepţ a aceasta, care are Poezia Iui Buzdugan începe dina­
vast în vedere, culeg numai şase inte de cataclismul răsboiului mon­
Un poet basarabean versuri: dial. Doina înstrăinării are data:
Iulie 1912, Chişinău. Ea este o pri­
Ion Buzdugan: „Miresme din stepă! . Stăpânu-şi duce ochii în zori de lumini­ vire aruncată peste hetare : este o
1
Poezii. Bucureşti 1922. Preţul lei 12. şuri întindere a urechilor, să asculte clar
Privind la roiul harnic, scânteetor de doina care vine „de peste hotare“ ;
[muncă :
Stepa-i şes larg, fără margini; Albinele-i de aur cum via in sbor, în este o încredere în puterea de viaţă
bolta cerească îi iveşte stelele, lu­ [luncă a neamului. „Criminalul“ poet îşi
ceafărul, luna; vântul o răcoreşte Pe căile lactee, dând zor la gredinişuri : trăda „patria“ rusească !
de soare; omul abia se vede, trece, Luceafărul e mat:a, stăpână şi dădacă, Găsindu-şi apai adevărata pa­
fuge şi lasă 'n urmă tăcerea adâncă, Ce-şi cârmueşte roiul de stele in prisacă. trie, pe aceasta a cântat-o, par’că
pe care a tulburat-o câtva timp şi Dincolo de stele, dincolo de mar­ de copil ar fi fost tot al ei. Şi fu
în care domni rămân iarăşi pase­ ginea nezărită a stepei licureşte o astfel un adaos de putere sufle­
rile şi gândacii şi, ' mai rar, fiara. taină. Şi taina ispiteşte versul ba­ tească în anii 1916 — 17, precum a •
Eu nj cunosc stepa, am simţit o sarabean, care o încearcă în strofa: rată toată grupa In pribegie, cu
numai din descripţiuni geografice şi nesiguranţa, cu necunoscutul, cu
poetice; dar, văd, trebuie să aibă Eu as vrea să fiu o stană. rugăciunea pentru moiţii ţării, cu
Piatră care ’n veci nu geme ;
mult farmec. Lui Buzdugan stepa De pe-o culme diafană durerile care, mai ales în înfiângere,
îi dă simţiri de dragoste, care*i cer Să privesc în zori, deoarte : au dat versuri lu:truite ca de un
o identificare desăvârş tâ, o împre­ Pâră dincolo de vreme. ciocan care bate oţelul :
unare fizică-mistică, formulată per­ Până dincolo de moarte!
fect într'un sonet, care, deşi este Nu încape nici o îndoealâ : Irl Iar în urmă: laiu-i drum,
sonet, nu reuşeşte să scadă ardoa­ stropul de rouă argintie, care este Ceru-i flăcări, câmpu i scrum,
rea sentimentului: creerul acestui poet, largurile ce­ Şi cât vezi sub zări, departe,
Totul e prăpăd şi moarte:
reşti şi întinderile terestre au lăsat Numai sate ’ncenuşite,
Şi cât priveşti în jur, şi ’ji larg cât vezi luciri, care au putere de viaţă şi au Numai visuri prăbuşite,
[sub soare, farmecul noutăţii : Basarabia reintră Numai câmpuri sângerate.
Curg ape verzi de ierbi in valuri cu în 1 teratura noastră cu notele ei, Numai cruci nenumărate...
[vâ tori ;
Priveşte în amurg, s’au vei privi în zori: cu afectul ei, cu un spor de vredn că Dragostea care umpluse stepa a-
Acelaş ocean etern in frământare ! b -găţie s fletească. cum a umplut ţara. N.mic aceasta
Pe ierburi scânteind s’aprind mărgări- Fără voie, ca prin surprindere, o
ftare pagină, pagina 25, mi-a ad is aminte nu are, să nu fi lăsat o urmă a-
Şi curcubee ard'în io ia de pe f ori ; dâucă în Mmţirea poetului basara­
Abia din când in când un s‘o fugar de Costache Stamat', vechiul liric bean, care este, asdel, al nostru al
[Je nori al Basarabiei. Dar nu Stamati ca tuturora.
Şi-abate rătă-ind o umbră călătoare. personalitate completă, ci Stamati
O stepă, itepa mea, cu valuri de sma- ca — cuvânt primitiv, ca amestec Insă spaţiul meu îngust mi-aduce
, „ [raid aminte că în acest articol nu-1 mai
Sub bolta de senin nemărginită mare, de superstiţie şi ca delicateţă, toate pot însoţi şi mai departe. De aceea
Ah, lasă-mă în balsam tot sufletul să- îu concentraţia pe care nu vreau rog pe cetito'r să dea o deosebită
[m. scald, să o ascund de cetitor şi qare ur­
Să mă scufund pe veci în ta nica ţi vâl- mează (d n Noaptea în Bugeag): atenţie titlurilor: Rândunica, Bruma-
!
[toare, tul, Toamna in parc, Agonie de
Să mă renasc un fir de iarbă s u o toamnă, cu note luate din bogăţii
[f o ire Orice vietate în belşug se scaldă, sentimentală a religiunei creştine.
Orice gâză cântă, orice ram xibrează ;
Şi să mă leagăn lin sub vântul verii Căci in sărutarea-i dornică şi ca dâ
[cald! De-altfel tot volumul este pis
Noaptea Ci pământul se îmbrăţişează. supt protecţia acestei bogăţii măr­
Numai tu in târnă străjueşii in noapte,
Lin-ul din vtrsul din urmă este Suflet singuratic, visător de stele turisite cald delà întâia pagmă, în
dorul de repaos, de linişte al su­ Şi te tângui jalnic ierbelor în şoapte, imnul cătră Creator.
fletului bântuit, pribeag ce caută Ca vrăjit de-o zină, fermecat de Iele... G. Bogdan-Duică
Tu privirea tristă ţi-o porţi frintre aştri
pacea şi norocul. Stepa lui este Şi din" cer îţi pare că s lipesc sub gene
Bugeagul; câmâ~du-i încă cdată, Doi luceferi galeşi - ochii ei albaştri — Un poet liric: G. Rotică
cântându-i neastâmpărul vântului, Şi ca noaptea neagră, negrele i sprânc» ne.
poetul îşi descopere şi acea neli­ Toată noaptea tainic dorul îţi aleargă In mijlocul avalanşei copleşitoare
Pe aripi de visuri, colindând Bugeagul ;
nişte care sporeşte nota durerii din Pe întinsul stepei, pe câmpia largă, de „porţi cerebrali“, cari toţi obiş-
vers: Rătăcind te poartă dorul tău, pribeagul... nuesc să vadă idei şi să filozofeze