Page 18 - 1924-9-10
P. 18
Pag. 122 C O S I N Z E A N A - 25—V. 1924
multe abuzuri s’au săvârşit, multe Unde se mărită toate fetele? In Siam. rarea, câ Evreii au fost eliberaţi de jug
călcări de lege s’au petrecut, picu După legile acestei ţări, toate fetele, cari străin prin Alexandru cel mare a dat
naştere primelor legende „Alexandriene“,
nu se mărită pănâ la vârsta de treizeci
rând toate laolaltă o dureroasă desa- de ani, devin fete de stat şi sunt între cari apoi au trecLt la arabi, iar arabii le-au
măgire în sufletele celor cari aşteptau ţinute din casa statului, într’un fel de in lăţit in toate părţile. In Europa legendele
cu încredere pământul făgăduit. stitute. O altă lege a aceluiaşi stat mai Alexandriene le-au răspândit Maurii din
Gazetele au publicat în ultimele precizează, că toţi flăcăii, cari săvârşesc Spania. Cultul lui Alexandru cel mare a
avut rădăcini foarte adânci. Califii de
vre-o greşaiă împotriva regulilor bunei-
săptămâni câteva documente de ne cuviinţe sunt siliţi să ia în căsătorie pe Bagdad se numiau „urmaşii marelui Ale
crezut, din care reiese clar nedrep vre o fată de stat. Celor cu greşeli mai xandru“.
tatea făcută locuitorilor români din mici li-se face favorul să-şi aleagă ei pe Tolstoi, a descoperit în Persia o sectă
Munţii Apuseni. Păduri întregi, apar viitoarea consoartă, iar cei cu greşeli mai aşa nnmită a babiştilor, a cărei idei me
sianice sunt toate in legătură cu istoria
mari sunt siliţi sâ primescă pe aceea, pe
ţinând magnaţilor maghiari s’au care li-o dă statul. Astfel în Siam toate vieţii lui Alexandru cel mare. Principiile
exploatatorilor evrei, la dulcea com fetele, fără escepţie, se mărită. acestei secte dealtcum sunt — te osofice. —
plicitate a cărora • s’a adăugat şi * Noi mai adăogâm, că şi minunata noastră
O statistică ciudată. Marele statisti-
pofta ele câştig a unor distinşi sam cian Hoolt Sholling a calculat, că în anul „Alexandrie“ e un răsunet al cultului de
odinioară a lui Alexandru cel mare.
sari români, au fost sustrase dela 1859 tot al 535-lea om a fost nebun. In *
expropriere fără nici o jenă şi sunt 1897 numărul nebunilor a fc st unul la Parada măgarilor. Z arul „Manchester
devastate cu o lăcomie furioasă în 312, Dacă vor merge lucruri'e tot astfel, Guardian“ publică o dare de seamă a-
detriment il populaţiei băştinaşe. spunea Hoit Sholling, în 1897 vom avea supra „defilării de întâi Mai a măgarilor“,
tot un nebun la 100 de oameni. In 2139
Bieţii noştri Moţi, atât de greu în tot ăl zecelea om va fi nebun, iar în. un obicei venerabil, ce se respectă în
Machester de 45 de ani. In această zi
cercaţi în cursul veacurilor, şi atât 2287 pământul întreg va fi o — casă de defilează pe stradele oraşului toţi măgarii,
de credincioşi ideii naţionale, sunt nebuni. * împodobiţi cu frunze şi cu flori. O co
aruncaţi din nou în ghiarele iobă- Gelozie şi în ceasul morţii. In oraşul • misie orăşenească apoi împarte premii fe
g ei, căci sunt siliţi prin porunci St. Illiers din Franţa trâia un lemnar cu riciţilor proprietari ai măgarilor celor mai
frumoşi. întreagă serbarea dealtcum o a-
ministeriale să plătească păşunea numele Lesieur, care avea o nevastă fru ranjează societatea pentru protecţia ani
şi lemnele din pădure cu numeroase moasă Era gelos la culme, aşa încât malelor.
viaţa frumoasei neveste a fost un şir ne
zile de muncă, —cincisprezece până întrerupt de scene drăguţe. Gelozia lui *
Spicuri de Tr. Stefanovici Academia
la douăzeci şi cinci pe lună, — în era cunoscu'ă până la al tnilea depar franceză a decernut de curând unul din
-
tocmai ca pe vremea lui Horia, tament. premiile sale Domnului Bourgu gnon,
Căzând greu bolnav, la pat, sărmanul
Cloşca şi Crişan. om a simţit, că i se apropie sfârşitul. orb din răsboiu, in prezent profesor
Va fi oare mevoe să fim din ncu De altcum şi în cursul boalei îl muncia la şcoala normală din Charlevilh. Şi ia ă
^traşi pe roată pentru a intra în numai gândul : Nu cumva il înşeală scumpa pentru ce:
drepturile noastre? lui Lizettă? Iar când intr’o noaptea simţit D. Bourguignon fu rănit la Saînt-Hilaire-
fiorii morţii tot mai aproape, şi-^a adus cu le-Grand, în timpul luptei, dela Cham-
A f groază aminte că Lizetta o să-t înşele pagne. Făcea parte din reg. 6 de aitile-
Diverse. poate, după moarte. Mai grozavi decât rie. Un obuz german explodă şi schijele
aceşti fiori erau fiorii ce-1 cuprindeau la il loviră drept in faţă. Căzu, fu ridicat,
Ce să citească fetele? Întrebarea a- gândul, că nevasta lui o să ajungă în transportat la spital ş operat. După opţ
zile de amorţire Îşi recăpătă cunoştinţa
ceasta a mai fost actuală acum douăzeci braţele altui bărbat. Adutându-şi toate dar nu mai vedea. Nu se descurajă cu
şi cinci de ani. A adresat-o „societatea puterile, s’a dus la patul nevestei sale, toate acestea: se porni pe lucru conti-
fetelor tinere“ din Paris marilor scriitori care dorm ia. S’a aruncat asupra ei şi a nuându-şi studiile de algeb'ă şi geometrie.
Hauptmann, Ibsen şi Zola. Cei dintâi doi sugrumat o Când a simţit, că i lima ei Astăzi îşi pr-, dă la şcoala normală cursul
nu şi-au luat osteneala să răspundă. Li nu mai bate. s’a înto s Ia patul lui şi regulat, scriind pi tablă formule de al-
s’a părut poate, prea delicată întrebarea. luând un briciu şi-a tăiat beregata. georă, desemnând perfect toate figurile
A răspuns numai Zola. „Dvoastre vâ aş * de geometrie, rezovând cu creţi în mână
teptaţi desigur, — spunea marele roman O ţară de lapte si miere. Unde poate şi cu o straşnică liwpez me, toate pro
cier în răspunsul său, — sâ vă recomand să fie această ţa âT minunată? Ne-o soune blemele cu aceiaşi siguranţă ca şi un
scrierile mele. Dar nu ! Un scriitor nu e z arul evreesc p?risian L’Oeuvre E Ro neorb.
îndreptăţit să-şi recomande el însuşi mânia. Dovtdă. nunta Rachelei, fiica ra D. Bourguignon a explicat ceio- cari
scrierile Aceasta e treaba cr ticei. Iar ta nuiui din Sighe\ care s’a celebrat zi nu se puteau mira îndeajuns de atâta
pentru Dvoastre, scumpe D.-oare, cei din lele acestea La această nuntă s’a con extraordinară energie, câ in minte el are
ţa. v cei mai buni critici sunt — părinţii sumat un vagon de băuturi, 60 de vite, totdeauna imaginea figurilor de geometrie
Aafesaţi-vâ lor şi — urmat'-le sfatul. Vă 300 gâşte şi 1000 de pui. Un ziar dn s u fo.mule’or algebrice pe care le lu
asigur, că atunci, nu veţi citi decât cărţi Bucureşti, de obiceiu b ne informat în ce crează întimoul demonsbaţ i!or şale. Chi r
bune, potrivite pentru Dvoastre“. priveşte pe coreligionarii din S ghet se in caz de întreruoere, in lucrarea sa, tl
♦ întreabă: cum de această ştire nu s’a revede, decutn reiicepe cursul,"’ formula
publicat şi in ziarele.... româneşti. Ii i
Suferinţele ziarului Times Suferinţele spunem noi. Nu li-s’a... transmis. Vre un ai desemnul aşai cum îl lăsase, fără nici
gazetelor şi revistelor româneşti sunt pri a evreu, în drum prin Sighet a transmis o o ezitare, fără nic o confuzie.
bine cunoscute. Dar îşi au suferinţele lor desigur z arului L’Oeuvre şi astfel, măcar E o minunată dovadă de îndârjită vo
:
şi marile z>are străine. Aşa, mai deunăzi din acest isvor ştim şi noi, ce Canaan e inţă şi de o nespusă tărie sufletească.
se plângea directorul ziarului englezesc pământul ţârii româneşti pentru toţi fiii Şi totuşi... sunt aşa de mulţi neorbi cari
Times, că telegrama, care anunţă izbuc- poporului celui ales. nu ştiu şi nu vor să vadăl
- nirea vre-unei revoluţii în America de sud * *
il costă nici mai mult, nici mai puţ n Un oin precaut. Simţind că nu mai
decât 24 mii de franci. Ziarul apare în Alexandru cel mare şi ideea mesiană. are mult oe trăit un parizian, Leon Besse-
zorii zilei şi răspândeşte senzaţionala Profesorul Kleanthes Nicolaides dela Aca- rand. işi scrise ultimii^ dorinţe cu rât va
Ştire în toatâ Londra. Dar peste două dem-a orientală din Viena a citit o foarte zile înainte de a muri D ipâ moarte ttsta-
ceasuri apare alt z ar, cure se vinde mai interesantă conferenţă despre cultul iui me tul fu deschis ş: familia ceti cu mirare:
:
ieftin şi reproduce ştirea. Direcţiunea zia Alexandru cel mare la popoarvle Europei, „Cum eu nu ţin deloc sâ fiu îngropat
rului cere' apărarea legii. Se ş porneşte împărăţia putc-rnică a lui Alexandru nu de viu, doresc ca un m» d c sâ-rm taie
procedura şi in trei zi.e, aupă cheltuieli s’a întemeiat numai pe arme, ci mai ales gâtlejul după ce mi se va fi verificat
moartea“.
de încă 12 mii de Franci, judecătoria aduce pe binefacerile culturei gr. ceşti. Aceasta
sentinţa, care opreşte punerea în vân a contribuit, ca inz i, medii, asini, per zii Bine înţjles că se procedă conform do
zare a ziarului cu pricina. Atunci, bine şi chiar evreii să considere pe Alexandru rinţei insă cu o foarte mică schimb;.r<r:
# înţeles, e prea târziu. cel mare ca pe un Mesia. Intemeiarea Un medic veni şi ii tăie nu gâtk-jui ci
Alexandriei a fost o încrucişare a cul numai carotida, reducând astfel la zero
turii greceşti cu cea egipteană. Impreju-p ¿rîpjcfivi a iei i i g n i r i i ; v i u
