Page 2 - 1924-9-10
P. 2
Pag. 106 r C O S I N Z E A N A 25-V. 1924
Simeon Bărnuîiu
— Şasezeci de ani delà moartea lui —
Sâmbătă, în 24 Mai, se împlinesc academice române din Sibiu, Băr dinte al .omitetului naţional sta în
şasezeci de ani delà moartea lui nuţiu a dat o proclamaţie, în care Sibiu, de unde conducea acţiunea.
Simion Bărnuţiu, sufletul mişcărilor cerea înarticularea naţiunei române Când ungurii au întrat în Sibiu
naţional^ româneşti, de a cărui nu în legile Transilvaniei. Chestia u- abia a scăpat fără să fie prins şi
me este strâns legată mai ales a- niunei să o dezbată. dieta provin a trecut Carpaţii la Râmnicul-Vâlcii.
mintirea măreţei zile de 3/15 Maiu. cială, în care şi naţiunea română Aici a fost arestat de ruşi, cari
O figură luminoasă a generaţiei să-şi aibă reprezentanţii ei. însă, l’au liberat încurând. S’a dus
delà 1848, generaţie care se nutria „Până-când întreagă naţiunea ro apoi la Viena, unde a stat până la
cu idealuri şi muncia numai pentru mână, — spunea proclamaţia — nu începutul anului 1850, lucrând îm
finele şi fericirea neamului. va fi reprezentată în dietă, protes preună cu alţi fruntaşi pentru sus
Sa născut în Bocşa-română, ju tăm împotriva oricărei uniuni. Să ţinerea dreptelor cereri ale româ
deţul Sălaj, în anul 1808. Stu fie blestemat românul, care ar în nilor. Trudă zadarnică. Austria a
diile secundare şi-le-a făcut în drăzni să se învoiască la uniune, uitat serviciile făcute de români.
Cărei şi Blaj. După terminarea cur înainte de-a fi recunoscut elementul Ne mai având ce căuta în Tran
sului filozofic şi teologic, în anul românesc ca naţiune politică“. silvania, Bărnuţiu s’a dus în Pavia,
1831 ajunge profesor de istorie şi Pe urma acestei proclamaţii an- unde, completându-şi studiile juri
filosofie. iar mai târziu secretar al tiunionismul a devenit punctul car dice a luat titlul de doctor. In a-
episcopului Leményi. Talentul său dinal al programului politic la nul 1854, Ia propunerea Ministe
extra ordinar şi spiritul său comu români. rului Moldovei ocupă catedra de
nicativ au contribuit, ca tânărul La Dumineca Tomii, în anul 1848, filosofie la gimnazul din laşi şi
profesor în scurtă vreme să devină s’a ţinut în Bbj o adunare pregă mai apoi cea de drept la univer
omul cel mai popular în Blaj şi titoare a marei adunări dela 3/15 sitate. Aici deşi bolnav, ţinu cur
apoi, în tot Ardealul. Iubit de co Maiu, al cărei suflet a fost Bărnu suri până în 1864, când agravându-
legii săi profesori şi adorat de cei ţiu. Ca o dovadă a popularităţii de i-se boala, s’a despărţit de iubiţii
400 de elevi ai şcoalelor din Blaj, care se bucura marele tribun re săi elevi şi s’a reîntors în satul sau
era considerat ca un fruntaş al producem, — după G. Bariţiu, des natal, unde a murit în 24 Maiu
generaţiei tinere de pe atunci, care crierea sosirii lui la Blaj: „După 1864.
şi-a însuşit toate principiile naţio amiazi se mai văzu un spectacol Viaţa lui Bărnuţ’u a fost o viaţă
nale pe care le propovăduia de pe memorabil. Simeon Bărnuţiu venind de luptă şi muncă necontenită. N’a
catredă şi afară de catedră. încă în dela Sibiu ajunsese la comuna ve muncit pentru sine. Tot ce a făcut,
viaţă a fost profetul ideii naţionale. cină Mănărade. Aflându-se de ve tot cea conceput cu mintea lui lu
In anul 1843 a trebuit să pără nirea lui până acolo tribunii tri- minată, a fost pentru neamul său
sească Blajul. In Joia mare, epis miseră trăsura ca să-l aducă şi îi iubit. Iar când a simţit, că i se a-
copul Leményi a exclus pe un teo ieşiră întru întâmpinare cu toată propie sfârşitul vieţii, s’a reîntors
log delà cerimonialul spălării pi mulţimea. La intrare poporul voia să moară în mijlocul poporului, pe
cioarelor. Ceilalţi teologi s’au soli să-i desprindă caii, să-l ducă în care l’a deşteptat la viaţă. A ştiut,
darizat cu teologul exclus şi astfel, triumf. Atunci Bărnuţiu surprins se de sigur, că pământul, în care vor
episcopul a trebuit să renunţe la scoală în picioare şi le zice: „A- zăcea oasele lui, va fi odată ro
tradiţionala ceremonie a catedralei cuma fraţilor nu este timpul, ca să mânesc. De-aceea acum, când la a
din Blaj. A urmat un proces lung, băgăm pe oameni în jug, ci ca să-i şasezecea aniversare a morţii lui,
care s’a încheiat abia în 1845. Teo scoatem. Lăsaţi dară să tragă vitele, întreagă românimea îşi aduce a-
logii din anul al IV-lea au fost eli că voi aţi tras destul. Acum să fim minte de figura lui măreaţă, am
minaţi, iar profesorii, cari s’au so oameni liberi“. socotit, că ne împlinim şi noi o
lidarizat cu. ei, între cari şi Simeon Bărnuţiu era blând la înfăţişare, pioasă datorie faţă de memoria
Bărnuţiu, au fost lipsiţi de catedră dulce şi ales la vorbă, sincer şi ne- marelui om reamintind principalele
şi expulzaţi din Blaj. făţârit în toate acţiunile lui. De- momente ale frumoasei lui vieţi.
Părăsind Blajul, Bărnuţiu se re aceea poporul român îl privea ca Nu ştim se va face vre-un peleri
trage la Sibiu. Aici îl ajung eve pe un adevărat apostol şi îl asculta naj la mormântul lui în ziua de
nimentele anului, 1848. In aceste cu pietate. La adunarea din 3/15 24 Maiu. Nu ştim, se va rosti vre
momente rolul lui era foarte mare. Maiu Bărnuţiu a fost vice-preşe- un discurs în memoria aceluia, care
Mişcarea unionistă s’a întins şi în dinte împreună cu Gheorghe Ba n’a ajuns să vadă cu och i înfăp
Ardeal, uùgurii strigau : „uniunea riţiu. Programul politic de 16 pncte tuirea integrală a idealului naţional.
sau moarte“, iar saşii s’au împărţit formulat în rezoluţia acestei adu Dar ţărna acestui mormânt se va
în două partide. Intre români se a- nări, e aproape în întregime opera cutremura şi va grăi tuturor româ
flau unii, cari se învoiau la uniune lui. ; nilor de bine: lucraţ', lucraţi cu
condiţionată cu Ungaria. Atunci în In timpul luptelor între români zor pentru binele şi înflorirea ţării
calitate de conducător al tinerimei şi unguri Bărnuţiu, ca vice-preşe româneşti. Septimiu Popa
