Page 4 - 1924-9-10
P. 4
Pag. 108 C O S I N Z E A N A 25—V. 1924
imensă din trandafiri albi, şi, stră prin talentul ei, a fost de două ori întâmpinarea suveranilor României
bătând aleele strâmte dintre mor încoronată... Universitatea din la gara Bois de Boulogne. Parada
minte împrăştie peste tot locul o Strassburg o proclamă deci: doctor militară a fost comandată de ge
ogăţie de garoafe albe şi roşii, honoris causa şi însuş regele Fer- neralul Gourand, guvernatorul mili
b tar al capitalei şi unul dm eroii
răsboiului. Erau de faţă preşedin
tele Republicei, dl Millerand, cu
dna Millerand, dl Poincaré, preşe
dintele Consiliului, toţi miniştri,
membrii Parlamentului, şi o nesfâr
şită mulţime de oamen', cari au
isbucnit în viforoase ac’amaţiuni.
R gele Ferdinand, de o bărbătească
înfăţişare, era îmbrăcat în uniforma
de mare ţmută a armatei române,
purtând pe piept marele cordon al
Lcgiunei de onoare, ţinând în mână
bastonul de mareşal şi având în
cap o căciulă cenuşie ’în vâ:ful ei
cu o egretă. Regina Maria, înfăşu
rată simplu într’o mantie albastră,
împodobită cu zibelină, surâdea
cu graţie în mijlocul florilor cari
i se aruncau din toate părţile.
Cu toate că cerul Parisului se
acoperise uşor de nori, aerul ora
şului era primăvăratec, muzicele
militare cântau, salve de tun se
auzeau din depărtare, soldaţii pre
zentau armele, şi din frământarea
publicului imens se ridicau urale
Suveranii noştri n’au uitat să aducă tributul lor de admiraţie şi pietate la mor răsunătoare ...
mântul Eroului necunoscut, îngropat sub Arcul de triumf. In faţa soldaţilor fran Prima zi a fost prinsă întreagă
cezi, cari dau onorul, regina României depune o cunună de flori de crin, iar
regele Eerdinand dă salutul militar aceluia care simbolizează eroismul francez. de ceremoniile oficiale: vizită la
Elysée, la preşedintele Republicei,
Părăsind Val du Patre, cortegiul dinand prinse epitoga de umărul recepţie la Primărie, prânz la Elysée.
întâlni din nou, la Colmar, trenul noului doctor. Discursurile cari s’au rostit au fost
*
care sosise dimineaţa în Strassburg. * * transmise la vreme prin telegrafia
In piaţa gării aşteptau trupele gar După protocolul obişnuit pentru fără fir. Cuvântarea dlui Millerand,
nizoanei, pe cari regele le trecu re oaspeţii regali, Parisul a ieşit în care a amintit sacrificiile României
pede în revistă, căci o altă datorie
îl chema; inaugurarea, la porţile o-
raşului, a unui alt cimitir românesc,
care cuprinde două sute de mor
minte. Morţii noştri, cu sângele că
rora am răscumpărat unitatea Ro
mâniei, sunt semănaţi de-alungul
Europei întregi... La întoarcere, după
prânzul oferit de generalul Berthe-
lot la palatul guvernatorului militar,
suveranii vizitară, la Strassburg, ca
tedrala, biserica Saint-Thomas unde
se află mormântul mareşalulului de
Saxa, palatul Rinului şi palatul
Roham. După âmiazi, Universitatea
din Strassburg a organizat în
grandioasa ei sală festivă o recepţie
la care a asistat un public ales.
D-l Charlety, rectorul Universităţii,
înconjurat de toţi profesorii, îmbră
caţi în robele lor, a salutat pe
„marele rege“, al cărui admirabile
cuvinte rostite la 14 August 1916:
„Datoria mea mai presus de orice"
au rămas ca o lozincă sacră a La cimitirul militar din Val du Patre, aproape de Mulhouse, in*Alsacia, unde’sunt’
ţărei sale. A vorbit apoi de opera înmormântaţi şi. soldaţi români, preotul român din Paris a^oficiat un serviciuTe-
literară a graţioasei regine, care, .ligios, la care au luat parte şi Suveranii noştri.