Page 5 - 1924-9-10
P. 5
25—V. 1924 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A N A Pag. 109
pentru izbânda Dreptăţii, a fost porni într’o călătorie mai lungă au*adus amănunte despre serbările
ascultată în picioare de toţi cei de prin Franţa. dela Bruxelles şi dela Londra.
faţă. A doua zi, suveranii au în Primirea făcută, câtva timp mai Putem să fim mândri de chipul
chinat cea dintâi vizită a lor mormân târziu, în Belgia şi în Anglia, a cum regele Ferdinand şi regina
tului Eroului necunoscut. Regina fost străbătută de aceeaş căldu Maria au fost cinstiţi pretutindeni
purta pe braţe o jerbă mare de roasă admiraţie pentru suveranii unde s’au arătat. Onorurile de cari
crini, pe care a depus-o cu o emoţie României. Ştiri mai proaspete ne- s’au împărtăşit sunt şi ale noastre.
vădită pe lespedea sfântă, în vreme
ce Regele Ferdinand, alături, stâtèa
nemişcat, salutând milităreşte. O
coroană de bronz, închipuind o
împletitură de frunze de ferigă şi BEŢIE
da laur şi purtând culorile româ Teodor Murâşanu
neşti, stă acum mărturie a omagiu
lui regal. Ea poartă inscripţia aceasta:
„Regele României, Soldatului ne O, prieteni dragi, viaţa noastră-i scurtă
cunoscut“. Iar bucuriile ce ni le dă pământul
Suveranii au primit în urmă, în Sunt daruri de-anotimpuri călătoare...
saloanale Legaţiei noastre din str.
Agram, pe membrii coloniei române O, prieteni dragi, viaţa-i vrajă scurtă,
din Paris, după amiazi au vizitat Dar noi, când vrem, putem să ştim aevea
câmpul de aviaţie din Bourget; Ce-i cântecul, iubirea şi avântul
şaizeci de aparate s’au ridicat în Cu darurile 'n veci neperitoarel
aer realizând în onoarea oaspeţilor Sus ochii deci — şi să lăsăm o clipă
cele mai îndrăsneţe acrobaţii aeriene. - Să birue cea mai sălbatecă beţie —
Seara, banchetul a avut loc la Le Ca holdele 'aspirate pe câmpie,
gaţia românească. In vifor să ne fluture veşmântul
y
A treia zi a fost împărţită în Şi sufletul să ni se scalde n soare! .
două vizite ! Cea dintâi la institut,
cealaltă la Concursul hipic. Sus ochii mari şi limpezi, prieteni dragi,
Regina Maria face parte, într’ade- Din sânii lumii de deasupra noastră
văr, încă delà 1918, din Academia Cad razele cântând'..»suntem frumoase
de arte frumoase, care a ales-o ca - Şi fiecare dintre noi aducem
membru corespondent al ei. După Un strop de cer cu ’ntreaga zare-albastră! u
ce regele răspunse discursului dlui
Laguillermie, preşedintele Academiei, Şi iarăş cântă altele: „suntem senine,
asigurând pe artiştii francezi de ad Jertfiţi ne-o fărâmă doar din gânduri
miraţia tuturor popoarelor, dl Marcel • Şi 'n inundări de bucurii neperitoare
Baschet făcu o comunicare foarte Tot soarele vi se revarsă ’n vinei“
documentată despre muzeul André,
pe care suveranii au ascultat-o cu
un mare interes, fiind vorba de Şi 'n urmă cântă toate la olaltă:
„Noi suntem dulci! Vă vrem, ne ziceţi doară
surprinzătoarea descoperire a unui Şi’n cupele din cari vă beţi viaţa
admirabil tab ou de Van-Dyck Câ
teva minute mai târziu, la Concursul Toată dulceaţa cerului coboară!“
hipic, suveranii români asistară la
exerciţ ile îndrăsneţe ale „grupului O, prieteni dragi, ce jghiab mai sus de lume
negru“ delà şcoala din Saumur şi îşi varsă 'n juru-mi apele de aur ?
f
ale escadronului delà Saint-Cyr. O, prieteni dragi, ce s a *n tâmp lat cu mine?
Seara, luară parte la masa dată de ... împrăştiată peste capetele noastre,
dl şi dna Poincaré, în palatul mi O, e-o lumină mai ameţitoare ca un must,
nisterului de Externe. Din care, ca dintr'o fântână fermecată
* In veci nu mă mai satur dacă gust...
Aci se sfârşiră vizitele oficiale. Şi iar îmi rup în suflet vechea rană...
A doua zi dimineaţa, aceleaş per
soane cari fuseseră cu trei zile mai Pămăntule. pământule, rămâi cu bine
înainte pe peronul gărei Bois de Mă cheamă lumea ’n veci fără prihană,
Boulogne pentru a primi pe oaspeţi, Din mustul ei clocotitor vreau să mă'mbăt
se despărţeau acum de aceştia în Şi nu ştiu când m’oiu mai reîntoarce 'ndărăt...
gara Invalizilor. Perechea regală se
retrase pentru câteva ceasuri Ia O, prieteni dragi, trec clipele fugare!
Fontainebleu. In aceeaş zi, regina ... Din sânii lumii de deasupra noastră,
Maria plecă la Nisa, unde a stat Frumseţi, seninătăţi tulburătoare
câteva săptămâni la sora ei, marea Se prăbuşesc în spumegări de val
ducesă Ciril. Regele mai rămase Şi ne ’ncunună cupele cu aur...
câteva zile la Paris, ca o simplă O, prieteni dragi, trec clipele fugare,
persoană particulară, înainte de a Sus cupele să ne 'mbâtăm de — ideal!
