Page 7 - 1924-9-10

25—V. 1924 C O S I N Z E A N A * Pag. 111

dedeau semne de aprobare, când
Lenin a întrat în vorbă cu ofiţerul
comandant şi i-a expus acestuia
necesitatea unor transformări so­
ciale în Rusia.
Cu toate acestea Lenin era mai
convins ca toţi ceilalţi, că guvernul
provizoriu îi va aresta îndată după
sosirea lor la Petrograd.
De aceea şi-au luat cu toţi obli­
gaţiunea în scris de a se supune
tuturor crd'neîor şi de a răspunde’
în f jţa unei eventuale judecăţi pentru
tr.cerea lor prin Germania.
l i Beloostrov, aproape de Petro-
grad au fost primiţi prieteneşte. În­
suşi Comandantul g rii s’a prezenţi
oficios Iui Lenin. i ot aci şi-au făcut
apsr.ţi.a câţiva tovarăşi dda Petrc-
grat şi suror’le lui Lenin.
Prima întrebire a a restuia a fost:
„oare ne va acesta la P.trograd?“
Jntâmpinâtoni n’au dat "nieiun
răspuns, fapt, care a dovedi în de-
ajuns, că nici ei np cunoşteau si­
După proclamarea republicei greceşti, mulţimea a făcut o manifestaţie tuaţia.
de simpatie pentru oamenii politici, cari au contribuit la proclamarea In seara de 16 April, cam târziu
republicei. Tablourile lor le-au purtat de-alungul străzilor, aşa după trenul s’a oprit în gara din Petrograd.
f
cum se vede şi aci. Aceste tablouri reprezintă dela stânga s pre dreapta Primirea ce s'a făcut lui Lenin a
pe: Papanastasiu, amiralul Hadjikyriacos şi generalul Condylis. fost triumfală. In urma agitaţiilor
prietenilor lui au sosit în întâm­
pinare mii de muncitori, cari au
Scandinavia, cu cari s’au înţeles să şi debarcaţi în Svedia. Intre emi­ purtat în triumf pe acelaş pe care-1
aducă pe Lenin măcar până la granţi se găsiau Lenin cu soţia, ştiau duşman al răsboiului şi om
graniţa Finlandei. Zinoviev, Sokoluikov şi Radek, care al faptelor.
Sovietele din Petersburg nu erau era cetăţean austriac, dar a trecut « Reflectoarele delà închisoarea
încă destul de tari şi nu ştiau, dacă şi el ca rus în Rusia Petru şi Pavei, care a avut un rol
emigranţii vor fi amnestiaţi sau nu. In Stockholm li s'a făcut emigran­ atât de trist în revoluţia rusă, erau
Cu toate acestea au încercat să-1 ţilor o primire entusiastă. Lenin a îndreptate asupra găriî.
aducă pe Lenin prin Anglia şi au fost interviewat în vagon de mulţi O gardă de onoare formată din
şi făcut demersurile necesare în jurnalişti şi cercetat de socialişti toate armele era înşirată pe peron,
acest sens pe lângă Miljukow, mi­ şvedieni. Foile i-au dat chipul cu in­ o delegaţ e a Dumei, condusă de
nistrul de externe rus de pe atunci. scripţia: Conducătorul revoluţiei ruse. deputatul Cehjdze, preşedintele sov­
Lumea le-a telegrafiat la aceasta Graniţa rusă a fost trecută în ietului muncitorilor şi soldaţilor din
ştire, că Anglia nu-1 va lăsa să sănii la Torna. Cum a întrat în Petrograd* a primit pe Lenin în
treacă. Singura speranţă era tot prin patrie Lenin a pus mâna pe gaze­ salonul gărei, destinat până atunci
Germania, şi anume în schimbul tele ruse în deosebi pe Pravda din numai membrilor familiei împeriale
unor deţinuţi germani în Rusia. Petrograd, pentru a afla ultimele şi l’a salutat în numele democraţiei
Presupunerea lui Lenin, că Anglia 1 ştiri. Articolele nu l mulţumiau de revoluţionare.
va retine era întemeiată, deoarece loc. Mişcarea socialistă i se părea Lenin, care a prins repede situaţia
după câtva timp englezii au prins prea puţin animată. Prezenţa lui a răspuns printr’o- scurtă polemică
şi arestat la Halifax pe Troţk.j, care Kerenskij în guvern nu-i dedea şi unele sarcasme relative la de­
voia să treacă din America în Rusia. nicio încredere^ cu toate că pe vre­ mocraţia revoluţionară. In momentul
Nu peste multă vreme însă şeful mea aceea Kerenskij nu avea încă acela primele rânduri ale mulţimei
socialiştilor elveţ eni Platten a intrat nicio trecere. de muncitori au pătruns în salon,
în tratative cu guvernul german, Emigranţii şi-au continuat drumul au ridicat pe Lenin pe braţe şi l'au
pentru repatrierea întregei colonii într'un \fagon de clasa Ill-a însoţiţi dus in automobilul blindat, adus
ruse din Zürich în schimbul unui la ordinul autorităţilor de un deta­ anume. Aci a ţinut Lenin prima sa
număr anumit de prizonieri germani. şament de soldaţi.’ Prezenţa solda­ vorbire, revoluţionară, încheind cu
Nemţii, care aşteptau o cât mai ţilor neliniştea pe Lenin. Nu ştia, cuvintele: „Toată forţa pentru sov­
grabnică defecţiune rusă, au acceptat dacă aceştia sunt gardă de onoare, iete“.
propunerea şi astfel o parte din sau îi însoţesc, ca pe neşte făcă­ Lenin a fost găzduit in palatul
emigranţii ruşi din Zürich, prin ur­ tori de rele. Din discuţia, ce a amantei ultimului ţar, al dansatoarei
mare şi socialiştii şi comuniştii, 20 deschis*^ cu ei încă nu şi-a putut Ksesinskaja, luat pe seama sovie­
la număr, iar nu numai Lenin, au face o apreciere justă. Soldaţii răs­ telor imediat după isbucnirea re­
fost închişi intr’un vagon plumbuit pundeau cu răceală, arătându-se, ca voluţiei.
şi fără să descindă au fost trecuţi apărători ai stăpânirii. Totuşi ei încă în prima noapte s’au întâlnii