Page 10 - 1924-11

Pag. 134 - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - -------*-------------------- 10—VI. 192

Astra la Bucureşti. Căldura şi vârseşte un act de meschină răz­
entuziasmul cu care Asociaţia noa­ bunare împotriva studenţimei naţio­
stră a fost primită la Bucureşti şi naliste, când eliminează pentru tot­
de aceia, cari fac şi cultură nu numai deauna pe un student al universi­
politică, — a indicat limpede drumul, tăţii şi opreşte pe alţi cinci delà
pe care se pot întâlni totuş sufle­ examene. Ca o urmare a acestei
tele acestei ţări atât nefast bântuită răzbunări, una din jertfele dlui Bă­
de patimile politice. Vizita Astrei la nescu se apără cu îndârjire de fap­
Bucureşti este un succes moral ne­ tele încriminate ce i se impută şi
tăgăduit al dlui Vasile Goldiş, pre­ ni-1 dovedeşte pe asprul profesor,
şedintele ei, pentru care revista ca având un anumit fel de-a vorbi
aceasta îl felicită din toată inima. cu studenţii, cum nu se mai obici-
Iar dacă mai avem vre-o dorinţă, nuieşte nici în cazarmă. De sigur,
aceia este, ca astfel de vizite să se că acest răspuns cu caracter de po­
facă cât mai des şi în toate colţu­ lemică între profesor şi elev nu
rile ţârii. Astra prin trecutul ei este poate întări prestigiul dlui Bănescu,
cea mai chemată a netezi asperi­ care pe lângă carul de ştiinţă ce
tăţile unui drum pe care-1 parcurge l’o fi adus Ia Cluj din Piteştii * Bră-
Culturale astăzi societatea românească de tienilor, ar fi trebuit să mai aducă
pretutindeni. şi cel puţin un dram de tact şi de
Mandolinistul Simîcel. Un con­ * dragoste pentru elevii săi. Atunci
cert de mandolină nu este un lucru Bilanţuri pasive. Vitregia, prin poate n'ar fi intervenit aceste pe­
de toate zilele şi nu sunt mulţi a- care trece astăzi scrisul românesc depse, pe care nu le poate bunul
ceia, cari îndrăznesc să i se pre­ din Ardeal de orice natură câştigă simţ califica decât ca neşte exage­
zinte publicului cu acest instrument o nouă şi zdrobitoare dovadă în bi­ rări inutile.
atât de puţin perfect. Vremea man­ lanţul pe care-I publică imprimeria *
dolinei peste tot pare de mult în­ editoare a ziarului „Patria* * din Cluj. Eroismul unui poliţai. Ziarele
gropată, încă odată cu acele vremi Nu ne ocupăm cu analiza comer­ onorabile dau în sfârşit amănunte
bătrâne, de care astăzi nu mai cială şi politică a acestui bilanţ du­ despre arestarea studenţilor delà
aflăm decât ici colea, printre şirele reros, dar fixăm vechiul nostru punct Iaşi, pe cari prefectul de poliţie al
unei cărţi romantice. Mulţi poate de vedere, că în Ardeal este o mare acestui oraş i-a văzut în mintea sa
nici nu mai cred, că din strunele şi nerăsplătită jertfă a tipări publi­ turburată primejdioşi răsvrătitori ai
mandolinei s’ar putea scoate ac­ caţii de orice natură şi că la un ordine! publice, şi înfricoşaţi cons*
cente vibrătoare, care să înduioşeze, moment dat presa românească din piratori noctambuli, când în
să însufleţească, să mângâie, să Ardeal poate da un formidabil fa­ realitate ei nu erau decât nişte în­
vorbească. Şi cu toate acestea man­ liment, dacă guvernele nu vor în­ flăcărate şi svăpăiate elemente ti­
dolinistul Simicel a făcut acest ţelege să facă din această problemă nere, care ţineau un inofensiv con­
lucru. Subt degetele lui corzile a- o chestiune de stat şi nu vor sări siliu pentru a vedea cum şi-ar pu­
cestui imperfect instrument au tre- cu fel de fel de remedii pentru a tea uşura mai bine nevoile, pe cari
serit ca de-o vrajă şi au cântat veni în ajutorul acestei prese, care guvernul actual contrar tuturor pro­
mângâietor şi dulce, vibrător şi pe lângă tot caracterul ei politic de misiunilor nu vrea să le înţeleagă
leneş, cu entuziasm şi plângător, ca partid, reprezintă totuş şi unul na­ deloc. Adunaţi într’o grădină în
nişte docile fiinţe, pe care voinţa ţional de cea mai n>are însemnătate. care aceşti studenţi sămănaseră cu
cuiva le conduce şi le îndrumă Şi până atunci însă, se desemnează mâna lor proprie zarzavat, din vân­
după bunul său plac. Concertul clar necesitatea unei organizări a zarea căruia să-şi creieze fonduri
artistului Simicel, ţinut la 1 Iunie presei din Ardeal şi Banat, pentru de ridicare a unui cămin, ei discu­
în sala Prefecturii din Cluj, a fost a găsi mijloacele şi căile, care să-i tau cu entuziasm chestiunea ridi­
în adevăr un rar prilej de artă şi asigure existenţa atât de primejduită. cării acestuia, când eroicul poliţai
căldura, cu care publicul a îmbră­ * Manciu a năvălit asupra lor cu
ţişat pe artist, o putem considera Pentru o biserică ortodoxă în toată poliţia laşilor şi i-a luat cu
ca un omagiu, care se aduce numai Cugir. Românii ortodocşi din Cugir, mânile proprii la bătăi, pentrucă
celor mai distinşi reprezentanţi ai judeţul Hunedoarei, în număr de nu voiau să recunoască că ar fi
artei. vreo 400 de suflete, nefiind în stare infami conspiraţori, după cum i-ar
*
a-şi ridica o biserică în acea co­ fi plăcut dânsului să fie.
O distincţie justă. Cele două mună, din puterile lor proprii, roagă Dovedindu-se acum toate acestea,
premii literare de câte o sută de şi pe această cale pe dreptcredin- am vrea să vedem dacă Mârzescu
mii de lei fiecare, instituite de cioşii bisericii ortodoxe, ca să bi- este în stare să facă un act de cu­
Ministerul artelor, s’au decernut nevoiască a le face în acest scop raj, dând eroicului poliţai tălpăşiţa,
marilor noştri scriitori Octavian donaţiuni. Banii se vor trimite pe sau îl va menţinea şi pe mai de­
Goga şi Mihail Sadoveanu. Acest adresa Dlui Valeriu Herlea I epitrop parte în fruntea poliţiei ieşene spre
început norocos pare a fi semnul în Cugir, jud. Hunedoarei. ruşinea concepţiilor de guvernământ
unor vremi mai bune, care vor da Politice ale partidului domniei sale.
însfârşit şi scriitorilor acestui neam *
iluzia că pentru scrisul onest şi Exagerări inutile. Profesorul Un militar desăvârşit. Neno­
artistic de-o viaţă se poate cândva bizantolog Bănescu dela universita­ rocirea delà Cotroceni, care oricât
aştepta totuş şi o răsplată. tea din Cluj, care împlineşte în a- ar fi fost de neînsemnată, rămâne
* cest an şi funcţiunea de rector, să- totuş ceeace este: un clasic monu­