Page 12 - 1924-11

Pag. 136 C O S I N Z E A N A 10—VI. 1924

postul la Indienii şi Perşii vechi. sau Wasserblei. S’au făcut apoi fel A. B. „Zadarnic, vânt“ ... nu merge.
Tot asemenea la Budhişti înainte şi fel de încercări pentru perfec­ C. D. in Buc. Dintre cele trei roezit
de Hristos cu vreo miie de ani. ţionarea creionului până ce s’a des­ trimise spre publicare „Mi-e sufletul“ de­
notă un hotărît simţ pentru poezie şi de
Jidovii încă observau postul cu coperit combinaţia cu grăit. Pri­ aceea vă consiliem să continuaţi a scrie.
multă rigoare, început cu solia lor mele încercări cu grafit s’au făcut Al. B. In afară de poezia oe care v’am
egipteană. Postul a fost apoi pres­ în Anglia pela 1560. S’au tăiat be- publicat-o în numărul din 25 Mai nu am
cris şi de Hristos pentru legea creş­ ţişoare de grafit şi îmbrăcate în mai reţinut nimic din cele trimise de Dv.
Simiel. Versurile Dv. sunt bune numai
tină şi a fost acceptat şi de mu­ lemn se folosiau ca creioane sub pentru a fi date aceleia, căreia le-aţi de­
sulmani. împăratul Constantin a in­ numirea de bleicek (plajbâsz, plai- dicat.
trodus obligativitatea postului. Ob­ vas). Grafitul era foarte scump şj S Aiudeanu. Vor apărea.
servarea postului era în cursul se găsia numai în Anglia în ţinutul 1 F. Cele trimise acum nu merg.
G. N. „De-atâtea ori“ nu-i pe deplin
vremilor poruncitor şi controlată Cumberland. Creioanele acestea e- isbutită.
cu multă asprime. rau deci foarte scumpe. După ce Cronicarul imparţial. Ziarele s’au ocupat
Carol cel mare a pedepsit cu în urmă cu 100 de ani s’a desco­ destul de pe larg cu aceasta chestiune
moarte pe măcelarii cari cutezau să perit grafitul şi în alte ţări a luat noi nu am mai putea acum adauge nimic
nou la cunoaşterea ei. Nu avem nici cli­
vândă carne în zilele de post Tot avânt, industria aceasta. Greutatea şeele.
asemenea Henric IV. cea mai mare s’a ivit în faptul că
Dispoziţiile postului se estindeau nu ştiau cu ce să amestece praful
şi asupra altor consideraţii nu nu­ de granit pentru ca să-l facă solid, Publicaţii noi
mai asupra mâncării de carne. Că­ deoarece beţigaşele de granit curat
sătoriile şi petrecerile erau strict nu prea corăspundeau scopului. 1. Victor Fftimiu: Poemele singurătăţii,,
oprite în post. S’au făcut încercări cu pucioasă, poezii. Editura „Cartea Românească“,
35 lei.
Reformaţia lui Luther a dat o lo­ clei, gumi arabic, lut şi altele, dar 2. Ai. Sadoveanu : Oameni din lună,
vitură grea postului, punându-se pe fără rezultat. Fabricantul francez editura „Cartea Românească“, 28 lei.
punctul de vedere al muncii posi­ Conte şi pe urma lui Faber au a - 3. C. Şăineanu: Mic dicţionar portativ
tive care reclamă alimentaţie bună, juns la 1795 1a creioanele fabricate francez român şi român-francez. Edit.
„Cartea Românească“, 75 lei.
precum şi pe consideraţia că bo­ din grafit măcinat amestecat cu 4. T. Niculescu-Varone: Povestea unui
gaţii pot să-şi permită mese destul lut şi plumb, îmbrăcate în lemn orfan, editura „Cartea Românească“,.
de copioase cu mâncări de post, pe de cedru. De atunci şi fabricarea 6 lei.
când săracii nu. Chiar şi în litera­ aceasta a progresat. Grafitul fiind 5. Gr. Jăuşan: Opiniile unui singuratec,
cugetări asupra lumii. Edit. „Cartea
tură a avut răsunet chestia postului. amestecat cu alte elemente ca mar­ Românească“, Bucureşti
Poetul Caveau şi Beranger au cân­ mură, var, fier trebue curăţit. Gra­ 6. Ion Dongorozi: Filimon Hâncu. nuvele
tat în ode măreţia postului. Pe când fitul măcinat trece prin mai multe şi schiţe, edit. „Cartea Românească“,
22 lei.
Renau Sainte Beuve şi Augier l’au spălături de apă şi fiind mai uşor 7. Dr. Ion Boidea: îndrumări spre să­
osândit. Aceştia împreună cu prin­ ca celelalte rămâne la ultima spă- nătate, editura „Cartea Românească“,
ţul Jerâme Napoleon, pentruca să lătură curat. Tot asemenea se pro­ 3 lei.
3
supere pe împăratul Napoleon, cu cedează ca latul." Materialele Cu­ 8. Gérard de Nerval : Mâna vrăjită.
care erau înduşmăniti şi care ţinea răţite se uscă, apoi se amestecă Biblioteca „Dimineaţa“. 6 lei.
la post au aranjat într’o Vineri un şi udate cu puţină apă se frământă. 9. Oscar Wilde: Crima lordului Arthur
Savile, în Biblioteca „Dimineaţa“,
mare banchet numai cu carne, ceeace Materia ceruzei fiind gata se toarnă 6 lei.
a produs mare tulburare la curtea prin presiune în ţevi subţiri de
împăratului. Astăzi postul a perdut oţel. Beţigaşele acestea după ce se
mult din esenţa sa mai ales în lu­ uscă se pun într’un vas închis er­
mea intelectualilor. metic şi se aşează întrun cuptor
* la căldură, care se potenţează trep­
Fabricarea creionului. Unealta tat până la 1500 grade. Pe urmă
aceasta care astăzi nu lipseşte din se îmbracă în lemnul de cedru
mâna tuturor celor ce ştiu scrie moale şi se pun în comerciu în
şi ceti este una din invenţiunile legături. Cel mai bun grafit e cel
cele mai însemnate. I-a trebuit însă rusesc, pentru aceea creioanele fa­
vreme îndelungată până a ajuns la bricate din acesta sunt cele mai
forma ei de astăzi. începuturile ei scumpe. De es. Koh-i-noor. Cea
datează de prin veacul al 14-lea. mai desvoltată industrie de cre­
La început se întrebuinţa pentru ioane e în Cehoslovacia.
scris, afară de penele de gâscă cu
cerneală, beţigaşe de plumb. Din
aceasta s’a desvoltat creionul. Cu Scrisori delà Redacţie
aceste beţigaşe se scria pe tăbliţe
cu ceară ori se scriau litere şi linii P. Droc, Voineasa. Am primit 100 lei.
pe pergament. In ajutorul lor au Pe anul acesta mai datoraţi 100. Adresa
venit pe vremea pictorilor Dürer şi am schimbat-o.
Casina Română, Lupeni. Am primit a-
Holbein şi beţigaşe din cărbune de bonamentul trimis.
lemn de fag. Pictorii italieni au A Z. Cele trimise acum slăbuţe.
amestecat apoi două părţi de plumb Sabina Borza n. Andru. Am primit
cu o parte de zinc şi din aceasta dela Dv. cei 180 lei pe anul acesta.
Ai. I S Poezia Dv. „Mama“ este un
au răsărit un fel de creioane pri­ început foarte sfios, care nu este totuş
mitive, numite la nemţi Reissblei lipsit de calităţi.

O. D.
Iosif Morariu, protopop

j. Hunedoarei D o b r a