Page 2 - 1924-11
P. 2
Pag. 126 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A -------------------------------------------- 10—VI. 1924
EXEMPLE FRUMOASE
„Muncanobilitează sufletul“ aspus sale materiale. De aceea în marea de împroprietărire zac în multe cazuri
unul dintre marii filosofi ai epoce- Britanie nu este cunoscută nici o nelucrate, ceeace constituie o e-
lor de străduinţă. A creat aceasta sclăvie, cu atât mai puţin sclăvia normă pagubă pentru economia na
loz ncă cu gândul să servească în- politică, care la noi face cele mai ţională. Oraşele sunt ticsite de „oa
tregei omeniri în scopul unei con cumplite ravagii. In viaţa socială a meni da afacere“, cari staţionează
tinue perfecţionări. Şiîntradevăr sunt englezului nu există nici supunere, întreagă ziulica pe trotuare şi în
popoare, cari şi-au dat seama de nici scăpare tiranică. Aici fiecare cafenele, — aşa încât un englez,
marele adevăr ce-1 conţine aceasta indivit trăieşte liber în baza unui călător în părţile noastre, a spus
uşoară filosofie şi i-au dat atenţia compromis contractual cu societa cu drept cuvânt, că România are
cuvenită. Englezii şi după ei ame tea, respectând drepturile altuia şi aspectul unui coş de albine tixit
ricanii au înscris-o în calendarul ale societăţii cu condiţia, ca şi alţii de trântori.
vieţii lor. Rezultatele se pot observa să le respecte pe ale lui. Cauza acestor rele este desigur
fără greutate. Atât Anglia, cât şi Criticul francez Taine vorbind de lipsa noastră de voinţă. Să nu avem
America sunt inundate de bogăţii constituţia engleză spune, că „este pretenţia lui Caligula, care ar fi
nepreţuite, cari le ridică în stima un conglomerat de contracte sau de dorit, ca toţi Romanii să aibă un
şi în consideraţia întregei lumi ci drepturi recunoscute, pe cari fie singur cup, pentru a-1 tăia dintr’o
vilizate. — Mai este la aceste po care mare ori mic le are şi le apără singură lovitură. Să căutăm o re
poare şi altceva. Ele nu trăiesc după cu toată puterea“. Prin acest sen venire înceată însă cu atât mai
o formulă constantă. Ele îşi trans timent englezii au cucerit şi şi-au sigură în adevăratele ogaşii ale
formă gusturile şi nevoile după ce păstrat libertatea publică. — En vieţii. Perseverând în aceasta voinţă
rinţele vremurilor. Vechiturile se a- glezul ştie că nu omul e creiat pen vom avea succesele, cari ne trebuie.
bandonează în mers. Ceea ce astăzi tru patrie, ci patria pentru om. De Un început bun îl avem în con
însemnează lux, mâine devine ne aceea el doreşte să trăiască liber tribuţia femeei române la augmen
cesitate. Şi astfel viaţa lor este un căci nu poate exista patrie şi nici tarea avuţiei naţionale şi prin ea
întreg complex de prefaceri şi pre- patriotism fără libertate. la ridicarea nivelului moral şi inte
meniri. Am amintit aceste chestiuni pen lectual al neamului.
Dar nu numai viaţa materială se tru a se vedea deosebirea, ce ne
S’au deschis în diferite centre ale
schimbă, ci ca o consecinţă logică desparte de Anglia.
ţării ateliere de broderii şi ţesătorii
structura intelectuală a englezului La noi poporul cu toate avanta
şi a americanului sufere modificări jele materiale ce i s’au oferit în cu motive româneşti, cari angajează
o mare mulţime de românce din
epocale. timpul din urmă îşi continuă viaţa
toate straturile sociale. In unele o-
Materia şi transformarea ei este de împilare şi umilinţă, pentrucă
raşe s’au deschis prăvălii pentru
condiţionată de intelect. Totaseme- n’a înţeles încă marele meşteşug, desfacerea acestor confecţiuni.
nea viaţa intelectuală este supusă prin care se poate sustrage orică
Sunt exemple frumoase cari tră-
influinţelor materiale. — Niciodată rei sclăvii, morale, intelectuale sau
buiesc imitate cât mai des şi în cât
un popor sărac nu va ajunge inte- politice. In primul rând să scape
mai multe locuri.
teiectual. — Dovada o avem din de sclăvia materială pentrucă inde
Rezultatul acestor străduinţe im
nenorocire la poporul nostru, care pendenţa materială distruge orice
perceptibil la început, se va anunţa
fiind legat de glie şi stăpânit de sclăvie. Ori o independenţă mate
în curând într’o desăvârşită am
streini fără suflet nu şi-a putut forma rială nu se poate realiza decât prin
o avere intelectuală cu ajutorul că muncă. ploare. Căci nu există popor supe
rior în calităţi neamului românesc.
reia să poată străbate cu fruntea Poporul nostru din nenorocire nu
Numai cât aceste calităţi trebuiesc
senină greutăţile zilelor de astăzi. şi-a dat seama de acest adevăr. La
valorificate.
Englezul a avut aceasta avere cu ţară, ca şi la oraşe se lucrează prea
secoli înainte datorită independenţii puţin. Pământurile date în baza legii GHEORGHE STOICA.
