Page 3 - 1924-11
P. 3
iO—Vi. 1924 I II» I——III.Il C O S I N Z E A N A Pag. 127
♦ . • "J ‘
Jubileul unei bănci ardelene tot timpul stăpânirii ungureşti decât
„tovărăşie“ alcătuită din membri cu
răspundere limitată şi din părţi
— 50 de ani delà înfiinţarea băncii „Aurora“ din Năsăud —
fundamentale de 50 fi. v. a., care
de Nicolae Drăgan, profesor universitar. puteau fi retrase dela o zi la alta,
iar toate încercările de transformare
Cincizeci de ani în viata unui de ani de viaţă de lozinca „cinste în „societate pe acţiuni“ fiind ză
institut de felul celui al „Aurorei“ şi corectitate“. Condusă corect de dărnicite de puternicii zilei, de altă
din Năsăud de bunăseamă merită oameni cinstiţi a putut servi ca parte Năsăudul nefiind un centru
sărbătorirea care s’a făcut în Năsăud model la întemeierea ceior dintâi mai mare, cu comerţ întins, în sfârşit
în ziua de 18 Maiu a. c. bănci populare din vechiul Regat* clientela restrângându-i-se în cea
Înfiinţată în 1873 — un an după mai mare parte la ţărani care nu
întemeierea „Albinei“ din Sibiu, — se deplasează prea mult şi ale căror
ca un fel de „tovărăşie“ pentru nevoi sunt relativ reduse, „Aurora“
ajutorarea reciprocă a membrilor ei n’a putut şi nu v’a putea să ajungă
şi pentru deşteptarea simţului de niciodată sâ învârtească un capital
economie şi păstrare în general, de aşa de mare ca alte surori de aceeaşi
către profesorii liceului grăniceresc vârstă ori mai tinere de cât ea.
din Năsăud la care s’au asociat pe Totuşi în curs de 50 ani a acordat
încetul şi ceialalţi cărturari, mai ales ca împrumuturi considerabila sumă
învăţătorii şi preoţii din ţinut, a de Lei 70,118.000 (socotindu-se 1
contribuit foarte mult la apărarea fl. = 2 lei; 1 cor. = 1 leu), aproape
intereselor ţărănimii din această re în întregime numai Românilor, mai
giune, scăpându-i moşiile din ghiara ales ţăranilor, iar streinilor numai
cămătarilor hrăpăreţi şi nemiloşi şi o parte de tot mică şi numai în
ajutându-o în vremuri de răstrişte. ultimii ani de inflaţie monetară
Istoria ei în mic este istoria tuturor (1919, 1920, 1921).
băncilor din vremea stăpânirii un Depunerile plasate spre fructifi
gureşti. Luptele ei cu duşmanii nea care la institut în acelaş timp dau
mului nostru, mult mai bine orga frumoasa sumă de 45,683.000 lei.
nizaţi din punctul de vedere eco Dr. Teofil Tanco Din ele cam 20% sunt de-ale di
nomic de cât el şi care vedeau în preşedintele consiliului de administraţie verselor instituţiuni culturale, fun-
băncile româneşti şi în biserică sin al băncii Aurora. daţiuni, biserici, şcoale, iar cea mai
mare parte ţărăneşti.
„Aurora“ a sprijinit totdeauna cu
mână largă, cât i-a stat în putinţă,
toate institutele culturale româneşti
mai însemnate, mai ales pe cele
din Năsăud şi jur: şcoalele, inter
natele, bisericile, societatea pom
pierilor, apoi Căminurile studenţilor
universitari din Cluj, Viena şi Bu
dapesta, orfelinatele, „Astra“, „So
cietatea pentru fond de teatru ro
mân“, „Fondul ziariştilor“ etc. şi
toate mişcările de interes cultural
naţional din ţinut, contribuind pen
tru acest scop cu peste 137.000
lei (socotindu-se 1 fl.=2 lei; 1 cor.
= 1 leu) şi întemeind, afară de a-
ceasta, un fond pentru scopuri cul
turale şi de binefacere care dispune
acum de 62.000 lei.
Având în vedere valoarea actuală
a banului, de bună seamă sumele
acestea nu se vor părea prea mari.
Dacă însă ne vom gândi că până
la războiul mondial trebue socotite
în valoare aur, ele vor apăreâ în
Leon Bancu adevăr respectabile.
directorul băncii Aurora. Afară de aceasta a sprijinit orice
mişcare economică românească:
gurul lui scut, sunt aceleaşi lupte De o parte institutul nefiind în * cooperativele de consum şi valori
ca si ale celorlalte semene’ ale ei. zare, librăriile româneşti, societatea
* Cf. I. Moisil, Prima pagină din isto
tfimic n’a împiedecat-o însă să-şi ricul băncilor populare din vechiul Regat. „Hebe“ pentru valorizarea apei
continue drumul început, fiind că Extras din „Convorbiri Literare“ LIV (1922), minerale din Sângeorzul-românesc,
lăuzită în tot cursul celor cincizeci Nr. 2, p. 18 ş. u. pe comercianţii, industriaşii şi in-
