Page 4 - 1924-11
P. 4
Rag. 128 C O S I N Z E A N A 10—Vt. 1924
treprinzătorii români, oferindu-le d) la mobilierul amortizat şi la La îndemnul mai multor fruntaşi,
credite ieftine ori pu’nându-Ie la dividenda anului 1923 după ac în 15 August 1923 „Aurora" a des
dispoziţie localurile necesare. Astăzi ţiunile proprii chis o filială în Bistriţa unde
dispun de credite deschise la „Au Până în 1920 institutul a func nu mai este decât încă o su
rora: 4 bănci poporale şi 6 coope ţionat ca „tovărăşie“ fiind condus cursală de bancă românească,
rative de consum şi valorizare, a- care însă se ocupă mai mult cu a-
vând împrumuturi ridicate de peste faceri de comerţ şi industrie. Acti
1 milion lei, iar comercianţii şi vitatea acesteia până acum s’a des
industriaşii români peste 600 000 lei. făşurat cât se poate de mulţămitor.
Banca lucrează cu banul propriu, „Aurora" s’a îngrijit să fixeze
mulţămită deponenţilor săi, mai pentru funcţionarii săi nu numai
ales Românilor plecaţi din ţinutul datorii, ci şi remuneraţii şi pensiuni
Năsăudului în America, care-şi convenabile. Pentru acest scop şi-a
trimit agonisita acasă prin „Aurora". întemeiat un fond de pensiune şi
Depunerile totdeauna au fost a alcătuit un Regulament de ser
mari la „Aurora“ din pricina în viciu şi un Statut de pensiune.
crederii de care s’a bucurat, căci In mod firesc, delà transforma
s’a îngrijit ca banul pe care i l-au rea ei în societate acţionară, lu
încredinţat acţionarii şi deponenţii crând şi cu cambii, „Aurora“ este
să fie plasat sigur şi rentabil. De în continuă desvoltare.
ponenţii „Aurorei“ sânt: 75% agri In adunarea jubiliară delà 18
cultori, în ţară ori aflându-se în Ame Maiu a. c. a hotărât să-şi cerce ca
rica; 20% biseric’, şcoale, fonduri, pitalul acţionar delà 500.000 la
fundaţiuni, instituţii publice; 5% 1,000 000 lei, acordând acţionarilor
funcţionari, preoţi, învăţători, pro Ion Născuţiu favorul de a opta atâtea acţiuni din
fesori, medici, advocaţi etc. români. preşedintele consiliului de censori al noua emisiune câte posedă şi de
„Aurora“ a fost condusă totdea băncii Aurora. a le plăti numai cu preţul nominal,
una de principiul că e bine să-şi Istoria „Aurorei“ în adevăr abia
mulţămească deponenţii, fără însă de oameni nespecialişti, dar cu acum începe şi nădăjduim, că, dacă
a-şi despoia clientela. Le-a plătit multă tragere de inimă, care pri- în trecut, ca simplă tovărăşie cu
deci celor dintâiu o dobândă con miau pentru munca lor o remune mijloace modeste, dar condusă de
venabilă, dar nu prea mare, pentru raţie minimală. La 1920 se trans bărbaţi inimoşi, şi plini de abne
ca să nji fie silită a lua dela cea formă în Societate pe acţiuni, fiind gaţie, a putut să aducă atâta bine
din urmă o dobândă prea urcată. condusă de oameni cu pregătire ţinutului Năsăudului, cât s’a văzut
Dividenda dată în cursul timpu specială, care ştiu să păstreze buna din cele schiţate mai sus, în viitor
lui s’a mişcat între 7 şi 20%, în tradiţie a trecutului, dar în acelaşi şi între împrejurările schimbate de
medie a fost de 12%; interesele date timp şi să facă înoirile necesare acum va putea face şi mai mult.
după depuneri au fost între 5%—
8%% în vremea din urmă, iar in
teresele luate înainte de răzbDiu
între 6 — 12°, în medie 8%. După
războiu în med inevitabil a trebuit
să se sporească dobânda şi Ia „Au
rora“. Totuşi şi acum „Aurora“ ia
cea mai mică dobândă între toate
institutele de felul ei, netrecând în
nici un caz peste 18%.
împrumuturile plasate de „Au
rora" astăzi ating suma de 11,500000
lei. Ele au o garanţie cel puţin în
zecită şi sunt repartizate în chipul
următor: 70% agricultori; 15% coo
perative, bănci poporale şi socie
tăţi acţionare; 10% comercianţi, in
dustriaşi, întreprinzători; 3% bise
rici, instituţii culturale şi şcolare;
2% diverşi.
Afară de fondurile de rezervă ce
figurează în bilanţ, „Aurora“ dis
pune de numeroase rezerve virtuale, Localul băncii Aurora.
şi anume:
a) la ofertele publice; pentru ca institutul să fie în con Totul atârnă de oamenii dela con
b) la diverse acţiuni; tinuu progres. Ca urmare la sfâr ducere. Ceea ce s’a făcut în anii
c) Ia cele 3 case proprii, bilan- şitul anului 1923 s’a putut plăti o din urmă, ne îndeamnă să avem
ţate numai cu Lei 71.500, în vreme dividendă net de 20%, iar pentru toată nădejdea că aceasta e pusă
ce ele reprezintă o valoare mini scopuri filantropice s’a menit suma în mâni destoinice şi vrednice şi
mală de 2 milioane lei; de Lei 50.755. dorim din inimă ca aşa să fie.