Page 9 - 1924-11
P. 9
10—VI. 1924 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 133
Aceasta operă formează în adevăr
Colecţia lui Gh. Sion coroana colecţiei Gh. Sion şi ea nu
este mai completă nicăiri, nici în
Sunt doul ani de-atunci şi revista nificaţia darului pe care boierul muzeele din Franţa. Din notiţele
„Cosinzeana* abia începuse să re Gheorghe Sion l-a făcut Clujului. Dlui Sion aflăm, că opera lui Bou
apară după o intrerupere dure Acest pasionat colector de monu quet cuprinde 42 de bucăţi relative
roasă de 7 ani la care o forţase vi mente de artă care a cheltuit o a- la ţările noastre Moldova şi Mun
forul anilor de războiu. Intr’una din vere întreagă în streinătate pentru tenia, dintre care 12 din Albumul
zilele acelea de febrilă pregătire, a strânge ceeace vedeam eu şi ce valach şi 20 originale în creioane
care sunt inerente la începutul unei trebuie să vază fiecare român, care nedate la lumină şi care au stat în
publicaţii, posta aduse la redacţia vine la Cluj, — a aşezat scumpa cartoanele sale, — se află toate în
noastră o scrisoare scurtă cu câteva sa comoară în Biblioteca Universi posesiunea marelui nostru donator.
planşe, delà un boier din Moldova. tăţii din acest oraş, pentrucă aici Dl Sion presupune, că pictorii Bou
Nou prin gestul său, care trăda un era de ea cea mai mare nevoie, ca quet şi Doussault ar mai fi lucrat
interes rareori constatat până atunci să vorbească, să spună, să certifice, multe desenuri privitoare la români,
din partea unor persoane atât de că neamul românesc este şi un ele dar până astăzi nu s’a dat de urma
distinse, şi totuşi cunoscut prin nu ment de cultură, care a împlinit în lor. Ele sunt atât de rare, încât timp
mele pe care-1 purta, am îndrăznit acest colţ de Europă totdeauna un de 40 de ani, cât a colectat Dl Sion
să încercăm atunci cu marele român rol bine determinat. aceste monumente artistice, nu a
Gheorghe Sion o mică corespon De sigur, nu în cadrul unui ar dat de albumul valach decât o sin
denţă. Acestui schimb de scrisori i ticol din „Cosinzeana“, care are o gură dată, la Biblioteca Naţională
se datorează cele câteva ilustraţii chiemare mult mai restrânsă, se din Paris.
reprezentând banii vechi moldove poate face apologia desăvârşită a Ce însemnătate artistică are co
neşti şi desemnurile de Bouquet pu gestului lui Gheorghe Sion şi mai lecţia Dlui Gh. Sion, se vede şi din
blicate în Cosinzeana din 1922. cu seamă aprecierea critică a su acest mic amănunt. Conducerea Bi
Nu mult după aceasta boierul perbei sale colecţii. Pentru aceasta bliotecii Universităţii din Cluj a pă
Gheorghe Sion, descedent al acelei ar trebui un spaţiu, de care noi nu truns în întregime însemnătatea şi
vechi familii din care a făcut parte dispunem şi un cadru pe care noi valoarea ei şi face tot ce-i stă în •
şi poetul său omonim, — a răsărit nu-1 avem. 0< însemnată contribuţie putinţă, ca această comoară să fie
la Cluj, pentruca să i facă acestui la cunoaşterea în parte a acestei cât mai îngrijită şi cât mai uşor cu
oraş şi prin el elementului româ colecţii ne-a dat-o însă revista „Cul noscută de vizitatorii bibliotecii.
nesc din întreaga Transilvanie, da tura* în numărul său diu Martie, Punându-i o sală specială la dis
rul cel mai de preţ, pe care Ro în care Dl profesor Oprescu scrie poziţie, ea n’a făcut decât să înles
mânii ardeleni l-au putut vreodată o dare de seamă aproape completă nească cât mai mult cunoaşterea ei,
primi. asupra operei româneşti a pictorului care este nu numai o plăcere ci şi
lntr’adevăr colecţia Gh. Sion de Bouquet. o datorie. s. BORNEMlSA
stampe şi monete, întregită cu o
unică bibliotecă privind naţiunea ro
mână, — este astăzi podoaba cea fie mu pi p e . . .
mai de preţ a Bibliotecii Universi ,Non omnis mortar*...
tăţii din Cluj. Administrată conform
normelor indicate direct de mări ... Şi dacă mâine ’nfrânt de suferinţi
nimosul donator, ea este cea mai Va fi să plec din lumea de păcate,
clasică dovadă a biruinţii noastre Nu mă ’nfior... Eu am trăit de veacuri
culturale şi monumentul cel mai ex Prin sângele străbunilor uitaţi,
presiv al istoriei noastre. Am stră Şi-o să trăesc şi dupăce-o să scutur
bătut, această colecţie rară în tovă îmbătrânită gliei greutate,
răşia Dlui Gheorghe Sion şi a pro Căci viaţa mea va înflori 'n ninsoarea
fesorului francez Guiart într’una din Mălinilor pe cruce-mi aplecaţi.
zilele delà ’nceputul lunei Mai şl pe Şi-o să renasc în fiecare an
dinaintea mea a trecut toată viaţa Când se topeşte ’nvelitoarea albă
istorică a principatelor române, cu De pe îmbătrânitele morminte...
vechii lor boieri şi boieroaice, cu Sub sărutarea aburului cald
ţăranii şi ţărancele acelea admira Am să renasc în murmur de izvoare,
bile, pe care pictorul francez Bou In fiecare fir plăpând de iarbă,
quet l-a prins atât de fidel, cu mo In mângăeri de vânt de primăvară
numentele de clădiri şi de perspec Şi 'n fiecare mugur de smarald...
tivă, şi în sfârşit cu cea mai completă
colecţie de monetă românească din — Din trupul meu — pământ fără de rost —
câte există. Fiecare obiect par’că Amestecat cu lutul veşnic iară,
vorbea, şi spunea povestea de bu Va năvăli sălbatică viaţa
curie şi de durere, de frământări şi Din încăperea scândurilor reci...
de năzuinţă, de pace şi de războiu, Din trupul meu, pe plaiurile morţii,
de vis şi realitate a unui neam, Năvalnică în orice primăvară
care are şi el un trecut, o poveste, S’a *ngrămădi viaţa ’n flori, în frunze,
o istorie. Şi voiu trăi mereu, în veci de veci...
Şi-am înţeles atunci gestul şi sem- TEOFIL BUGNARIU
