Page 10 - 1924-12
P. 10
Pag. 146 C O S I N Z E A N A 25—VI. 1924
/ N N O A P T E instanteneu câteva perechi de palme
zdravene în acompaniamentul unui
Singuratică, uşoară luna trece printre stele scurt pomelnic creştinesc. Un mo
Scânteind ea-şi cerne-argintul peste-un strat de floricele, ment, mă îngrozisem la ideia că
f
Mlădioasă s’oglindeşte în oglinda străvezie ar putea să se întâmple un act
Şi prin valurile mării pare-un nimb din fantazie. reflex de reacţiune bruscă din par
De pe tronul său albastru al său ochiu strălucitor tea lui, dar deşi un vlajgan lung
Ca un fulger viu străbate şi trecut şi viitor: cât o zi de aşteptare în cabinetui
împăraţi şi regi puternici, mari imperii şi regate unui ministru, nu s’a întâmplat ni
Se formaseră sub ochiu-i printr'o muncă cu dreptate, mic, ba din contră Ion devenise mai
Dar noianul pătimirii îi atrage după el: supus şi mai credincios. Cred a-
Se sfărâmă şl viaţa când se sfarmă mândrul ţel. ceasta, fiindcă în aceiaşi zi îmi pre
Marea-albastră oglindeşte lumea tainică de visuri, zentase o ţigară de foi pe care
Iar viaţa se strecoară printre valuri şi abisuri. afirma, că a găsit-o între cărţile
Toate dorm şi 'n visuri line sboară nesfârşitul dor, împrăş:iate pe biroul meu. Ori a-
Iar zefirul lin mângâie frunza codrului uşor.... ceasta nu se putea, deoarece e drept,
că nu atinsesem nici eu, nici el pra
Şi atuncea tu, mireasa visurilor mele dulci, ful cărţilor vreme multă, dar ar fi
Te apropii surâzândă şi pe braţe mi-te culci, fumat-o el mai de demult. Cu si
Iar în urma ta tot codrul, toate frunzele uşoare guranţă deci a şterpelit-o de undeva,
Cântă 'n freamătul de noapte melodii fermecătoare. fapt care mă bucura, întrucât ast
Lungi cosiţe-ţi cad pe umeri, ca şi spicul de bălae, fel îşi punea sp’ritul întreprinzător
Printre ele-şi pierde luna toată mândra ei văpae. în serviciul credinţei pe care mi-o
Din adâncuri scânteiază ochii-ţi galeşi şi senini, datora mie, stăpânului său. Am fu
Căci de taine şi de doruri şi de lacrimi ei sunt plini. mat ţigara satisfăcut, că mi-am re
Ne’nţeleasă-mi stai în faţă tu, ce întrupezi în tine, stabilit autoritatea în stal şi ca o
Taina celor a ce fost-au şi misterul care vine... dinstincţiune aleasă pentru credinţa
Totul e cuprins de farmec, din adâncuri până 'n cer, sa în serviciu, cu un gest elegant
Tot ce mintea mea cuprinde se învălue 'n mister... şi mărinimos, i-am asvârlit mucul
Şi atunci tu zâmbitoare te desprinzi de mine, fee, de ţigară atunci, când începuse să-mi
Şi plăpândă ca o rază te strecori printfo alee... frigă buzele.
Vreme îndelungată a trecut fără
să se petreacă nici un eveniment
Printre stelele aprinse trece surâzânda lună, important între mine şi ordonanţă.
Cu 'n mănunchi măreţ de raze, fruntea nopţii o 'ncunună.
îmi lustruia cişmele cu o ardoare
Şi când cea din urmă rază îi străbate prin voal, şi credinţă dusă până la jertfă de
Zâmbitoare ea dispare, şi s'ascunde după deal... substanţe personale — vaxul era
Toate dorm şi 'n visuri line sboară nesfârşitul dor,
Iar zefirul lin mângâie frunza codrului uşor... un articol neprevăzul în bugetul
meu — şi câteodată avea chiar
NISON DORU bune dispoziţii cu pretenţiuni de-a
imita paserile ceriului. Na’tural, pa
serile ceriului cântă, flueră s’au
croncănesc.
de foi şi să vorbesc răstit. Ţigările un fum gros şi gălbiu într’un mi Nu puteam înţelege însă un lucru.
groase de foi nu-mi faceau nici o ros picant şi aţâţător. Ion era un urât, care nu putea su
plăcere, tuşeam des şi simţeam veci S’a mângâiat însă uşor. Spirit feri compărăţia cu un om frumos,
nie o sgurâ groasă pe gâtlej, dar inventiv şi întreprinzător, Ion ştiuse cu... ei da, cu mine de pildă. Şi
le fumam, fiindcă observasem în să-şi cârpească straie din zdrenţele cu toate acestea l-am surprins a-
ochii multora un respect mai de mele. Făcuse cunoştinţă cu un telar deseori în flagrant delict cu came
osebit faţă de mine atunci, când şi în acelaş timp îmi făcuse şi cură ristele casei unde locuiam, deşi na
aveam ţigara de foi în gură. Prea ţenie în cameră, în special în du tural era, ca admiraţia acestor ca
curând însă, a trebuit să renunţ la lapuri. meriste să se răsfrângă asupra mea,
aceasta favoare, deoarece statul nu N’aş fi ştiut nici astăzi, dacă ca stăpân al lui Ion. Am bănuit
prevăzuse în buget şi aceste spese nu l-aş fi văzut fumând cu un su dealtfel imediat, că drăgălaşele ca
de reprezentare. Pe Ion — aşa îl râs drăcesc de batojocoritor — meriste zimbesc lui Ion, ca să mă
botezase popa în satul lui pe ordo ceeace natural nu poate fi la adresa atragă pe mine în cursă. Doream
nanţa mea, l’am surprins amestecând mea. Se nimerise să am tocmai o însă să le aţâţ şi mai mult, trecând
Cristoşi într’un monolog năcăjit, carte în mână, unde tot un soiu prin faţa lor rece şi impasibil.
că i-am ras sportul de a mai a- de Knut Hamsun pomenea, că ne lntr’una din zile însă, pe când mă
duna mucuri de ţigări de foi. De vasta nebătută nu-şi teme bărbatul relntorceam dela serviciu şi urcam
oarece trebue să ştiţi, că aceste şi îl înşeală. Am raţionat eu atunci treptele casei, am întâlnit pe Aceea
mucuri de ţigări, după o prealabilă după priceperea mea pe care mi-o — să nu vă pară de mirare că scriu
fermentaţie în buzunarele lui Ion, inspira tendinţa statului când îmi Aceea cu literă mare — despre care
unde se mai găseau şi fărămituri dăduse un masculin cu o întrebu am crezut în întâiul moment, că a
de pâine, măsline şi chibrituri — inţare şi un nume femenin şi con fost trimisă din ceruri ca o răsplată
puteau fi văzute în formă de ţigări vins de necesitatea, că Ion trebue divină excepţională pentru meritele
lipite de buza lui de jos, expirând şă-mi fie credincios, i-am aplicat mele nediscutate.
