Page 13 - 1924-12
P. 13

25—Vi. 1924 ------------- --------------- - - - - - - - - -   C  O  S I N  Z B  A  N  Â  - - - - - - - -  ii iMaiTli»■■»■■■ ■   .............  ^Pag. 14$

        Două  minute  se  scurseră.  încer­  rator  7todor  Murăşanu,  care  a  pu­  în  această  lun$  cu  două.  In  Arad  a
     cai  un  fior  de  spaimă.  Dacă/  din  tut  fi  deatâtea  ori  apreciat  în  co­  apărut  subt  conducerea  distinsului
     întâmplare,  ca  să  mă  urmărească   loanele  acestei  reviste  —  a  fost  şi  încercatului  gazetar  ardelean  Ion
     şi  să  mă  pândească,  Berta  coborâse  premiat  pentru  poezie  în  sesiunea  Montani  „Tribuna  Mwd'jar  în  Cluj
     pe  scara  de  serviciu!...  Nu.  Un   din  acest  an  a  Academiei  române   a  apărut  „înfrăţirea  Poporului*,  ca
     sgomot  de  paşi  îmi  spulberă  neîn­  la  propunerea  dlui  Octavian  Goga.  organ  poporal  al  partidului  liberal.
     crederea.  Auzii  foarte  bine  deschi-  Volumul  di  ui  Murăşanu,  care  s’a   Când  vechea  presă  românească  *din
     zându-se  uşa  dela  sufragerie.  Era  impus acum şi Academiei din Bucu­  Ardeal  este  persecutată  şi  prejudi­
     ea. Totul mergea bine.              reşti,  poartă  titlul  „Fum  de  jertfă“   ciată  de  actualul  regim  în  fel  şi
        Luai  poziţiunea  cea  mai  corectă  şi  a  ieşit  acu-i  anul  de  subt  tipar.  chip,  ne  bucurăm  totuş  sincer,  că
     şi  cea  mai  demnă  pe  care  poate  El a fost primit la apariţia sa cu multă   această  presă  capătă  noui  tovarăşi
     să  şi-o  aleagă  un  spânzurat.  Scosei  simpatie  de  presa  obietivă  şi  auto­  de  luptă,  deşi  poate  cu  alte  indicaţii
      din  belşug  limba.  îmi  ţinui  braţele  rul  lui  a  fost  călduros  apreciat.  şi  cu  alte  planuri,  decât  cele,  pe
     nemişcate  şi  ţapene  în  lungul  cor­  Transmitem pentru succesul de-acum   care Ardealul le acceptă.
     pului. Rostogolii ochii spre cer, care   dlui  Teodor  Murăşanu  toate  felici­
     era  reprezentat  aci  pe  tavanul  tin­  tările noastre.               Politice
      dei printr’un bec electric.          Dacoromania.  Buletinul  de  pe
                                                                               Sancţiuni  ce’ntârzie.  Odată  cu
        Acum  Berta  traversează  antica-   1923  al  „Muzeului  limbii  române“   fuziunea partidului naţional-ţărănesc,
      camera.  Era  oare  o  nălucire?  îmi  condus  de  eminentul  nostru  profesor   chestiunea'  lui  Constantin  Stere  se
      păru  că  pune  zăvorul.  Uşa  de  in­  Sextil  Puşcariu  este  o  contribuţie
      trare se întredeschise puţin.      formidabilă  Ia  cultura  noastră  filo­  încopcie din nou în frământările noa­
        Vocea Bertei se strecură hotărâtă,   logică  şi  de  istorie  literară,  care  se   stre  politice  cu  o  elementară  putere,
      nemiloasă condamnându-mă la mo­    desfăşură  azi  la  Universitatea  din   care  cere  o  grabnică  rezolvare.  Pa­
      arte,  dacă,  în  mod  fericit  cordonul   Cluj.  Văzând  această  operă  de  a-   tronul  gazetei  trădătoare  „Lumina„
                                                                             nu  are  încă  dosarul  încheiat  şi  dacă
      acesta  sfânt  de  sonerie,  n’ar  fi  avut  proape  1200  de  pagini  nu  se  poate   opinia  publică  a  acestei  ţări  l’a  to­
      buna  idee  să  se  rupă  singur  câteva   să  nu  apreciem  munca  în  adevăr   lerat  totuş  până  acum  printre  atâţia
      clipe mai târziu :          ?      uriaşă  şi  pozitivă  pe  care  o  încearcă   politiciani  venali,  a  făcut-o  desigur,
        —  Oh!  Domnule  Leopold,  poţi   alăturea  de  dl  Puşcariu  atâtea  nume
      să  suni  până  mâine  dimineaţă  dacă   ilustre  şi  de  netăgăduită  valoare,   pentrucă  nu  credea,  ca  Stere  să  mai
                                                                             aibă  vre’odată  vehităţi  de  îndrumă­
      treaba  asta  te  distrează.  Te  aud   cum  sunt:  Nicolae  Drăgan,  Vasile   tor  de  conştiinţe  în  această  ţară.
      foarte bine. Dar i*am jurat-o lui Jac-  Bogrea,  Constantin  Lacea,  George   lată  însă,  că  adunarea  partidului
      ques. Ei, da, n’am să deschid!     Giuglea, Gheorghe Oprescu, Iheodor   ţărănesc  din  Basarabia  ne  scoate
                                         Capidan,  Petre  Grimm,  G.  Kristâf,   pe Constantin Stere din nou în cale,
                                         Bogdan-Duică,  Georgescu-Tistu,  /.   şi  cu  o  proaspătă  energie  demnă  de
                                         Lupaş,  Silviu  Dragomir,  V.  Lazăr,   cauze  mai  bune  ni-1  impune  printre
                                         Bitay Arpad şi alţii.                şirurile  dintâi  conducătoare  ale  unui
                                            In  timp  de  trei  ani  Dacoromania   puternic  partid  de  guvernământ.
                                          a  ajuns  publicaţia  cea  mai  de  va­  Stere  deci  n’a  murit,  Stere  trăeşte
                                          loare  în  genul  ei  din  cuprinsul  Ro­  şi  duhul  lui  otrăvitor  încearcă  să
                                          mâniei.  Autoritatea  ei  ştiinţifică  este   robească  din  nou  un  curent  politic
                                          indiscutabilă  astăzi.  Articolele  din   dintre  cele  mai  formidabile.  In  faţa
                                          acest  volum  şi  cronica  extraordinar   acestei  primejdii,  căci  o  primejdie
                                          de  bogată  sunt  o  contribuţie  nepre­  înseamnă  revenirea  lui  Stere  între
                                          ţuită  la  cunoaşterea  istoriei  noastre   astfel  de  condiţii,  —  se  impune
                                          literare,  care  trebuie  să  intereseze   în  sfârşit  lichidarea  cazului  Stere.
                                          pe toţi oamenii de cultură şi ’n spe­  Dacă  până  acum  aceasta  lichidare
                                          cial pe profesorii noştri.
                                                                              nu  s’a  făcut  din  motive  meschine
                                            Poetul Emil A. Chiffa. Cel mai    politice,  ea  acum  trebuie  să  urmeze
                                          nou  volum  de  versuri  al  cunoscu­  fără  amânare  şi  sancţiunile  ce’ntâr­
                                          tului şi subtilului poet Emil A Chiffa  zie,  trebue  să  se  dea  cu  toată  ho­
      Culturale                           poartă  sugestivul  titlu:  Din  templul  tărârea.  Pentru  însuş  viitorul  parti­
                                         meu. El este un templu cu ornamente   dului  naţional-ţărănesc  se  impune
        Noul preşedinte al S. S. R.       simple,  dar  cu  atât  mai  sincere  şi   ca  o  chestie  de  onoare  această  li­
      Ilustrul  academician  şi  poet  Octa­  delicate  şi  cu  un  aer  care  are  mult  chidare.
      vian  Goga  onorează  astăzi  cu  nu­  încă  din  vechea  noastră  poezie  ar­  Energia   mântuitoare.   Cazul
      mele  său  prezidenţia  celei  mai  se­  deleană care şi dacă neglijează câte­  Mateotti,  care  a  răscolit  toată  viaţa
      lecte  asociaţii  din  aceasta  ţară,  care  odată  forma,  păstrează  totuş  fondul   publică  a  Italiei  şi  a  ameninţat  la
      este  Societatea  Scriitorilor  Români,  plin  şi  rotund.  In  poezia  nouă,  cu   un  moment  dat  nu  numai  guverna­
      Transmitem din acest prilej nemuri­  o  înlănţuire  necontrolabilă  de  vorbe   rea  fascistă  ci  însaş  existenţa  aces­
      torului poet tot devotamentul acestei   de  tot  felul,  simplicitatea  versurilor   tui  formidabil  curent  politic,  —  a
      reviste,  care  reprezintă  astăzi  în   lui  Emil  A.  Chiffa,  care  spun  tot­  scos  la  iveală  nebănuita  energie  a
      Ardeal  nu  numai  o  tradiţie  cultu­  deauna  ceva,  ne  cade  bine  şi  scrisul   lui  Mussolinii  în  toată  grandeţa  ei.
      rală,  ci  şi  un  drapel  al  scrisului   său îl gustăm sincer.        Măsurile  de-o  rigoare  draconică  lu­
      naţional.                             Publicaţii  noui.  Rândurile  atât  ate  faţă  de  proprii  săi  partizani  i-au
        Un  poet  Ardelean  premiat  de   de  rărite  ale  publicaţiilor  româneşti   dat  lui  Mussolini  întreg  echilibrul
      Academie.  Vechiul  nostru  colabo­  din  Ardeal  şi  Banat  s’au  înmulţit  politic,  care  la  un  moment  dat  pă­
   8   9   10   11   12   13   14   15   16