Page 13 - 1924-12
P. 13
25—Vi. 1924 ------------- --------------- - - - - - - - - - C O S I N Z B A N Â - - - - - - - - ii iMaiTli»■■»■■■ ■ ............. ^Pag. 14$
Două minute se scurseră. încer rator 7todor Murăşanu, care a pu în această lun$ cu două. In Arad a
cai un fior de spaimă. Dacă/ din tut fi deatâtea ori apreciat în co apărut subt conducerea distinsului
întâmplare, ca să mă urmărească loanele acestei reviste — a fost şi încercatului gazetar ardelean Ion
şi să mă pândească, Berta coborâse premiat pentru poezie în sesiunea Montani „Tribuna Mwd'jar în Cluj
pe scara de serviciu!... Nu. Un din acest an a Academiei române a apărut „înfrăţirea Poporului*, ca
sgomot de paşi îmi spulberă neîn la propunerea dlui Octavian Goga. organ poporal al partidului liberal.
crederea. Auzii foarte bine deschi- Volumul di ui Murăşanu, care s’a Când vechea presă românească *din
zându-se uşa dela sufragerie. Era impus acum şi Academiei din Bucu Ardeal este persecutată şi prejudi
ea. Totul mergea bine. reşti, poartă titlul „Fum de jertfă“ ciată de actualul regim în fel şi
Luai poziţiunea cea mai corectă şi a ieşit acu-i anul de subt tipar. chip, ne bucurăm totuş sincer, că
şi cea mai demnă pe care poate El a fost primit la apariţia sa cu multă această presă capătă noui tovarăşi
să şi-o aleagă un spânzurat. Scosei simpatie de presa obietivă şi auto de luptă, deşi poate cu alte indicaţii
din belşug limba. îmi ţinui braţele rul lui a fost călduros apreciat. şi cu alte planuri, decât cele, pe
nemişcate şi ţapene în lungul cor Transmitem pentru succesul de-acum care Ardealul le acceptă.
pului. Rostogolii ochii spre cer, care dlui Teodor Murăşanu toate felici
era reprezentat aci pe tavanul tin tările noastre. Politice
dei printr’un bec electric. Dacoromania. Buletinul de pe
Sancţiuni ce’ntârzie. Odată cu
Acum Berta traversează antica- 1923 al „Muzeului limbii române“ fuziunea partidului naţional-ţărănesc,
camera. Era oare o nălucire? îmi condus de eminentul nostru profesor chestiunea' lui Constantin Stere se
păru că pune zăvorul. Uşa de in Sextil Puşcariu este o contribuţie
trare se întredeschise puţin. formidabilă Ia cultura noastră filo încopcie din nou în frământările noa
Vocea Bertei se strecură hotărâtă, logică şi de istorie literară, care se stre politice cu o elementară putere,
nemiloasă condamnându-mă la mo desfăşură azi la Universitatea din care cere o grabnică rezolvare. Pa
arte, dacă, în mod fericit cordonul Cluj. Văzând această operă de a- tronul gazetei trădătoare „Lumina„
nu are încă dosarul încheiat şi dacă
acesta sfânt de sonerie, n’ar fi avut proape 1200 de pagini nu se poate opinia publică a acestei ţări l’a to
buna idee să se rupă singur câteva să nu apreciem munca în adevăr lerat totuş până acum printre atâţia
clipe mai târziu : ? uriaşă şi pozitivă pe care o încearcă politiciani venali, a făcut-o desigur,
— Oh! Domnule Leopold, poţi alăturea de dl Puşcariu atâtea nume
să suni până mâine dimineaţă dacă ilustre şi de netăgăduită valoare, pentrucă nu credea, ca Stere să mai
aibă vre’odată vehităţi de îndrumă
treaba asta te distrează. Te aud cum sunt: Nicolae Drăgan, Vasile tor de conştiinţe în această ţară.
foarte bine. Dar i*am jurat-o lui Jac- Bogrea, Constantin Lacea, George lată însă, că adunarea partidului
ques. Ei, da, n’am să deschid! Giuglea, Gheorghe Oprescu, Iheodor ţărănesc din Basarabia ne scoate
Capidan, Petre Grimm, G. Kristâf, pe Constantin Stere din nou în cale,
Bogdan-Duică, Georgescu-Tistu, /. şi cu o proaspătă energie demnă de
Lupaş, Silviu Dragomir, V. Lazăr, cauze mai bune ni-1 impune printre
Bitay Arpad şi alţii. şirurile dintâi conducătoare ale unui
In timp de trei ani Dacoromania puternic partid de guvernământ.
a ajuns publicaţia cea mai de va Stere deci n’a murit, Stere trăeşte
loare în genul ei din cuprinsul Ro şi duhul lui otrăvitor încearcă să
mâniei. Autoritatea ei ştiinţifică este robească din nou un curent politic
indiscutabilă astăzi. Articolele din dintre cele mai formidabile. In faţa
acest volum şi cronica extraordinar acestei primejdii, căci o primejdie
de bogată sunt o contribuţie nepre înseamnă revenirea lui Stere între
ţuită la cunoaşterea istoriei noastre astfel de condiţii, — se impune
literare, care trebuie să intereseze în sfârşit lichidarea cazului Stere.
pe toţi oamenii de cultură şi ’n spe Dacă până acum aceasta lichidare
cial pe profesorii noştri.
nu s’a făcut din motive meschine
Poetul Emil A. Chiffa. Cel mai politice, ea acum trebuie să urmeze
nou volum de versuri al cunoscu fără amânare şi sancţiunile ce’ntâr
tului şi subtilului poet Emil A Chiffa zie, trebue să se dea cu toată ho
Culturale poartă sugestivul titlu: Din templul tărârea. Pentru însuş viitorul parti
meu. El este un templu cu ornamente dului naţional-ţărănesc se impune
Noul preşedinte al S. S. R. simple, dar cu atât mai sincere şi ca o chestie de onoare această li
Ilustrul academician şi poet Octa delicate şi cu un aer care are mult chidare.
vian Goga onorează astăzi cu nu încă din vechea noastră poezie ar Energia mântuitoare. Cazul
mele său prezidenţia celei mai se deleană care şi dacă neglijează câte Mateotti, care a răscolit toată viaţa
lecte asociaţii din aceasta ţară, care odată forma, păstrează totuş fondul publică a Italiei şi a ameninţat la
este Societatea Scriitorilor Români, plin şi rotund. In poezia nouă, cu un moment dat nu numai guverna
Transmitem din acest prilej nemuri o înlănţuire necontrolabilă de vorbe rea fascistă ci însaş existenţa aces
torului poet tot devotamentul acestei de tot felul, simplicitatea versurilor tui formidabil curent politic, — a
reviste, care reprezintă astăzi în lui Emil A. Chiffa, care spun tot scos la iveală nebănuita energie a
Ardeal nu numai o tradiţie cultu deauna ceva, ne cade bine şi scrisul lui Mussolinii în toată grandeţa ei.
rală, ci şi un drapel al scrisului său îl gustăm sincer. Măsurile de-o rigoare draconică lu
naţional. Publicaţii noui. Rândurile atât ate faţă de proprii săi partizani i-au
Un poet Ardelean premiat de de rărite ale publicaţiilor româneşti dat lui Mussolini întreg echilibrul
Academie. Vechiul nostru colabo din Ardeal şi Banat s’au înmulţit politic, care la un moment dat pă