Page 14 - 1924-12
P. 14
Pag. 150 .......... - ------* C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2 5 — V I . 1 9 2
rea iremediabil pierdut şi înşişi ad Când a început să se întrebu E adevărat că s’au putut readuce
versarii lui au recunoscut că este inţeze săpunul? Pliniu cel Bătrân la viaţă indivizi, scoşi din fundul
singurui om azi în Italia, care poate atribuie Galilor meritul de a fi des apei după o şedere mai lungă; dar
să menţină şi liniştea şi ordinea. coperit însuşirea cea mare a unui în aceste cazuri starea de amorţire
Înregistrând acest triumf al unei săpun preparat empiric din cenuşe a celui căzut in apă a făcut ca func
energii mântuitoare, ne doare inima, amestecată cu seu. Romanii epocii ţiunea respiratorie să fie nulă, fapt
că nu vedem şi în România un acesteia cunoşteau preparatul şi felul care a împiedicat o axfixie rapidă.
Mussolini, care să ardă cu fierul de a-1 fabrica. Elegantele timpului Acrobaţii, oamenii-peşte, femeile-siri-
roşu toate apucăturile venale ale se serveau, pentru a-şi vopsi părul ene sau amfibiile nu depăşesc o
politicianilor îmbătrâniţi în apucă în blond, de un aăpun lucrat în Ger sută cincizeci de secunde, când scu
turile rele şi să întroneze din nou mania. fundarea exclude putinţa de a re
în această ţară patriotizmul curat, S’a descoperit deasemenea o să- înnoi provizia de aer.
ferit de cancanuri politice şi mai punărie completă în ruinele Pom- *
presus de toate de atmosfera uci peiului şi, în nişte hârdae mare, un Dicţionarul dela Oxford. Acest
gătoare de orice sincer avânt a par fel de săpun lichid care la analiză dicţionar, care are în Anglia, aceiaşi
tidelor. s’a văzut că era preparat din ulei autoritate ca şi dicţionarul Acade
Procedee nedemne. Actualul gu şi o sare alcalină. miei în Franţa, va fi isprăvit în cu
vern pare a-şi face o tristă specia Medicul Aetius, dare trăia pe la rând; mai rămân să se lucreze li-
litate de a ţinea relaţii cât mai tul sfârşitul secolului al IV-lea, vorbeşte terile W şi U.
burătoare cu presa, pe care o de de un săpun negru. Medicii arabi Lucrarea, al cărei prim volum a
testă, de câte ori nu-i aparţine şi îi pomenesc de întrebuinţarea pe vre fost publicat în 1884,, va conţine
dă cele mai formidabile lovituri. Nu mea lor, a unui* săpun necesar me 425.000 de cuvinte şi ar costa a-
mai deunăzi el opri apariţia gazetei seriei lor şi care putea servi în a- proape 1.250 000 lire sterline, sau,
„Clujul“, o creaţie neprimejdioasă celaş timp şi la spălatul rufelor. după cursul actual al leului, un mi
dar cu atât mai folositoare pentru Primele fabrici de săpunuri tari, liard două sute de milioane de lei.
împrejurările de viaţă din Ardeal, cu bază de sodă, par a se fi sta E cu adevărat o lucrare de „va
— şi acum repetă aceoaş lovitură bilit în Savonia, acest orăşel italian loare*.
sinistră şi desonorantă, interzicând, având în secolul al XV-lea, faima *
deocamdată fără motive, apariţia foii pe care mai târziu a transmis-o o- Blănuri de câini. Sunt astăzi
poporale „Libertatea“ din Orăştie. raşelor Genua şi Marsilia. puţine animale a căror piele să nu
Părintele Moţa, directorul acestei foi * fie utilizată de industria blănurilor
cu un trecut atât de înălţător şi na Cât timp poate sta un notă- sau a pieilor. Poate însă că se vor
ţional, are acum prilej să mediteze tor în apă? Pescuitorii de sidef, mira mult cetitoarele noastre, când
asupra binefacerilor, cu care feri de bureţi, de stridii purtătoare de vor afla că un câine, aşa de folo
ceşte regimul actual ţara, pe care,/ perle, de mărgean, al căror conti sitor (? !) încă în viaţă, furnizează
dacă ar putea, — ar ţ nea-o, desi nuu exerciţiu a devenit un obicei după moarte o blană, dacă nu prea
gur, într’un veciuic întunerec, ori, al meseriei lor, nu pot sta sub apă bogată, foarte priincioasă şi a cărei
în cel mai bun caz, într’o lumină — mai mult de două minute şi se ad întrebuinţare e foarte răspândită în
liberală. mite ca maximum al lor: două mi Extremul-Orient.
nute şi treizeci şi trei de secunde. Există într’adevăr în Manciuria şi
Spicuiri S’a atribuit scufundătorilor malaezi în toată partea Chinei mărginaşe cu
Traian Ştefanovici. putinţa de a sta sub apă de cinci Mongolia, mii de ferme pentru cre
sau de şase cri atâta timp, adică şterea sistematică a câinilor. Fie
Cari sunt cele mai bogate per până la 10—12 minute, dar acestea care stabiliment nutreşte mai multe
soane din lume? New-York Times sunt afirmaţiile călătorilor, sau exa- sute din aceste „lătrătoare.“ Sunt
a publicat de curând o listă a „ce geraţiuni cari rezultă totdeauna din omorâte prin sugrumare, când au
lor cari nu duc grija zilei de mâine“. observaţiuni făcute fără nici un con atins vârsta de opt luni, pentru a
In frunte ar veni d. Ford (America), trol. le lua pielea, care în felul acesta
constructorul automobilelor răspân După Lacassagne, vestitul scufun nu se sirică deloc.
dite pe tot globul, cu o avere de dător de orig ne maghiară, căpita Aceste piei, foarte mari şi acope
550 milioane de dolari. Apoi în al nul James, care încă de pe când rite de o blană minunată, mulţu
doilea loc, d. John-D. Rockfeller (A- era copil făcea acest continuu exer mită frigului s mţitor al regiunii,
merica), cu 500 milioane de dolari. ciţiu, afirma că ar putea să rămână servesc la fabricarea hainelor de
Ai treilea, Ducele de Westminster în fundul apei până la 4 minute şi iarnă ale locuitorilor ţinutului.
(Anglia,), cu 200 milioane de dolari. patrusprezece secunde. Un premiu Câinii cari dau aceste piei şi sunt
Urmează, Bazil Zaharoff, cu 155 mi oferit de către Anglia îl ispiti să crescuţi numai în vederea scopului
lioane de dolari. Vestitul magnat încerce, dar spre sfârşitul color pa acesta, diferă cu totul de rasele
Hugo Stinnes, decedat de curând, tru minute, trebui să iasă la supra noastre europene.
nu ţinea decât al cincilea loc cu faţă cu o hemoragie pe nas şi pe Câinii cu blană constitue singura
100 milioane de dolari. Se prea urechi. El isbuti totuşi să repete bogăţie a acestui ţinut pustiu. Când
poate însă ca averea lui să fi fost acest exerciţiu imediat după aceasta un fermier îşi mărită una din ficele
sub-apreciată de către statisticianul parcurgând înnot 150 de metri pe sale, îi dă drept zestre, un anumit
american. D. Pierpont Morgan la rân sub apă. număr de piei de câini.
dul lui, urmează pe această listă a Medicii legişti variază între trei Şi nu ştiu dece îmi trece prin
„marilor noroace“. şi cinci minute durata maximă peste gând o întrebare: oare, din atâtea
care organizmul unui om nu*poate „javre bucureştene*, o a doua po
*
trece. pulaţie a Capitalei României mari,
