Page 2 - 1924-12
P. 2
Î>ag. 138 ------------- ----------- C O S I N Z E A N A--------------------------— -------------- 10—VI. 1924
\ :v 'r r
;
' \ \ r *
Inconştiinţă vinovată
Scrisul românesc politic şi ce se face cu hârtia, şi îm astăzi solidar în a-i arunca
literar deopotrivă sufere astăzi potriva neghioabelor măsuri ce guvernului în faţă adânca sa
cele mai sfâşietoare dureri. se iau pentru sufocarea presei reprobare pentru sugrumarea
Idioata cenzură lasă largi naţionale din Ardeal. După unei astfel de foi, cum a fost
coloane albe în publicaţiile oprirea apariţiei gazetei „Clu „Libertatea“ şi în adâncul său
româneşti, iar acolo, unde pe jul“, pe care o scotea stră dispreţ nu cere nici măcar
tele albe nu sunt suficiente duinţa unui onest om îndrăgit ridicarea măsurii prohibitive.
pentru a sugruma un gând şi de scrisul românesc din altă Lasă ca să rămână o do
o credinţă, măsuri nesocotite vreme, — sugrumarea barbară vadă de perpetuă amintire de
înăbuşă ziarele cu o uşurinţă a celei mai bune foi pentru ceea ce este capabil un poli
de-o vinovăţie fără pereche. popor, care este „Libertatea“ ticianism în Orientul Europei.
Nu cercetăm deocamdată părintelui Moţa dela Orăştie, Dar încercăm totuş o desi-
nefastul izvor al acestor excep ne-apare ca o faptă mizerabilă luzie şi o durere la sfârşitul a-
ţionale măsuri luate într’o şi ca un atentat de-o îndrăz cestor cuvinte. Este desiluzia şi
vreme, când bubuitul tunului neală fără pereche, pe care durerea, pe care o simţim, când
a amuţit de mult, când nu se nu Pa putut săvârşi decât o vedem, că presa românească
mai aude zăngănit de sabie şi inconştiinţă ministerială fără cu mici excepţii nici măcar n’a
când pretutindeni în largul precedent. Căci sugrumarea înregistrat sugrumarea foii „Li
Europei se frământă cele mai foii „Libertatea“ nu este o bertatea“, iar acea ilustră ple
formidabile străduinţi de a măsură de prevenţie luată îm iadă de deputaţi ardeleni, a că
democratiza sincer ţările. potriva unui scris fără răspun ror popularitate i se datoreşte
Credem însă, că viaţa cloco dere şi anarhic, ci o lovitură în mare parte activităţii de două
titoare care sbucneşte de pre ce se dă năzuinţilor spre lu decenii a foii „Libertatea“, a
tutindeni şi între Nistru şi mină zecilor de mii de ceti rămas impasibilă până în ziua
Tisa, nu se va putea opri pe tori din obijduitul popor al de azi şi spre ruşinea Ardea
loc şi nu va putea fi sugru Ardealului, care primeşte de lului nimeni nu s'a găsit ca să
mată nici prin aplicarea unor peste douăzeci de ani foaia ridice în parlamentul ţării un
idioate şi barbare măsuri de „Libertatea“ ca pe-o cumine protest bărbătesc pentru un a*
sufocare a publicaţiilor şi nici cătură. Este un capitol strălu tentat atât de odios ca aces'a.
prin uzura fără pereche, pe citor de cultură şi de redeş Nu tragem concluzii mai adânci
care i-o cere scrisului în a- teptare naţională viaţa şi opera din aceste constatări, dar fixând
;
ceasta ţară trustul liberal' al acestei foi în curs de două aci acest adevăr, sufletul no
hârtiei. Subt năvalnica stră decenii şi cine trece peste ea stru ne spune, că Ardealul de
duinţă spre lumină, care se cu uşurinţa, cu care a trecut altădată, Ardealul cel ade
face din zi în zi tot mai mare, actualul guvern, dovedeşte nu vărat, a rămas aci acasă, el
opreliştele acestea oricât ar numai o adâncă nelegiuire ci nu-şi poartă inconştiinţă nici prin
părea de formidabile, se vor şi o totală nepricepere şi in sala paşilor pierduţi de pe Dealul
dărâma şi stăpânitorii lor vor gratitudine pentru lupta cea Metropoliei şi nici prin ante-
avea de sigur prilej de înde mai onestă şi mai rodnică, şambrele miniştrilor, unde se
lungată penitenţă usturătoare. care s’a dat pentru luminarea vinde şi se cumpără conştiinţă,
Şi până atunci însă, cuvân politică a Ardealului în dece se falsifică adevărul şi se tră
tul nostru se ridică cu toată niile din urmă. Ardealul con dează pudica şi naiva democraţie.
hotărârea lui şi împotriva uzurei ştient de aceste adevăruri este Sebastian Bornemisa.