Page 3 - 1924-12
P. 3
25—Vt. 1924- - - - - - - - - - - - - - - - ; - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C 0 S 1 N Z E A N A Pag. 139
IUBIREA DE MAMA
Nu există sentiment mai nobil, puiului. Răsbunarea i-a fost grozavă. Caracteristica generală a tuturora
mai altruist şi mai curat ca iu Sugrumă pe rând pe toţi. Povara este faptul că toate mamele îşi în
birea de mamă.' Natura a sădit uriaşă a piciorului de elefant n’a grijesc ele copiii, nu-i lasă în grija
acest sentiment până şi în inima dat răgaz nici unuia să poată scoate străinilor şi aduc jertfe individuale
animalelor într’o măsură covârşi pentru creşterea lor. Faptul ace
toare. Nu se deosebeşte în această sta e mai pronunţat la popoarele
privinţă tigrul cel mai sălbatic inculte, semiculte, sălbatice şi la
de blândeţa porumbului. Iubirea poporul de rând. Sistemul doice-
de mamă e aceeaş la toate. Cu lor şi a guvernantelor e un semn
aceiaş abnegaţiune şi simţ de de degenerare a mamelor. Do
jertfă’îşi ocroteşte puii atât vul vadă e şi împrejurarea că din
turul, pe piscul muntelui, leoaica copiii crescuţi de doice sau gu
în pustie cât şi porumbiţa în cui vernante, arareori se desvoaltă
bul din turnul bisericei. oameni integri din toate punctele
In această privinţă povestesc de vedere.
călătorii din pustiul Brasiliei o Ilustraţiile ce le dăm aci arată
interesantă întâmplare. O cara modul cum îşi îngrijesc mamele
vană rătăcită în imensele păduri, diferitelor neamuri copiii. Mama
cu alimentele pe sfârşite, a prins caferilor îşi duce copilul în spate
un pul de ehfant, pe care l’au sprijinit pe braţele ei. Este modul
înjunghiat şi consumat. Un sin cel mai primitiv de transportare.
gur om din această caravană n’a Mamele din Tibet au coşuri soe-
voit să guste din carnea anima ciale în cari aşează copiii. Co
lului. Mama puiuluiîntorrându-se şul purtat în spate este legat de
la cuib pe ia miezul nopţii a sim frunte cu curele tari, cari îi ţin
ţit dela mirosul oaselor aruncate echilibrul şi nu-1 lasă să cadă.
soartea tragică a puiului ei. Şi Mamele beduine poartă copiii tot
cum întreaga caravană dormea în spate asemenea ţigancelor şi
adânc după ospăţul bogat, pe care slovacelor noastre, înyăliţi în
îl consumaseră toţi rupţi de foame, O mamă indiană cu cojilul în braţe. cârpe mari pe cari le înoadă
mama se apropie domol de fie Copilul este împodobit cu mărgele de corale peste piept. Copilul stă lungit în
care şi cunoscu după miros pe şi diamante, care valorează o avere întreagă astăzi. spatele mamei. Mamele indiene
toţi cei ce mâncaseră din carnea leagă copiii pe scânduri. De capul
măcar un suspin din piept şi să
vestească pe vecinul său de pri
mejdia ce ’1 ameninţă. Singur omul
care nu gustase din carne a rămas
neatins de mama elefant.
De câte ori nu cetim de pildă
despre berzele cari în caz de incen
diu îşi acopăr puii cu aripile lor şi
pier în flăcări împreună cu aceştia.
Deşi iubirea de mamă la om e
mai conştientă şi presintă adeseori
acte de adevărat eroism, simţul a-
cesta e mai pronunţat şi mai ge
neral la animale până când puii
kr sunt avizaţi la ocrotirea mamei.
intr’unul din satele noastre s’a
întâmplat deunăzi că un crescător
de animale a voit să împreune o
vacă cu taurul care din întâmplare
fusese puiul ei. Şi vaca a simţit şi
n’a fost chip să tolereze ca taurul
să se apropie de ea.
Iubirea de mamă e un talizman
fără pereche şi la om. Ea reclamă
jertfe mari pe cari nici un copil nu
este în stare să o răsplătească. Şi
iubirea aceasta e aceiaşi la toate
mamele tuturor popoarelor, deşi fe
lul de creştere şi îngrijire se deose
O mamă negresă din seminţia Cafrilor, O mamă tibetiană care-şi poartă copilul
eare-şi poartă copilul în spate. beşte după gradul de cultură şi în spate într’un coş, pe care-1 atârnă
după împrejurările locale. cu o curea de frunte.
!
