Page 4 - 1924-12
P. 4
Pag. 140 C O S I N Z E A N A ...................................25—Vi. 1924
scândurii are legată o frânghie
groasă pe care o trece peste umăr Sfinţirea capelei ort. rom. din
şUa copilul în spate câhd pleacă
de acasă. Mamele Arabiei poartă Cristurul-secuesc
copiii de regulă legaţi pe cai, iar
ea merge pe jos înapoia calului. Fe Un act de revelaţie sufletească, o acţiune de reînviere a parohiei
meile armene merg şi ele pe cal care atât sub raportul naţional, cât ort. din loc, apusă la 1862.
ţinând copilul în braţe. Tot aseme şi sub cel bisericesc, iasă din co Mulţumită acţiunei lor susţinută
nea femeile Tătarilor din Caucaz mun, — s’a petrecut în orăşelul cu toată căldura inimii sale de har
cu deosebirea că ele leagă copilul Cristurul-secuesc la 11 Mai a. c. nicul preot şi vrednicul luptător al
\ le spate. Indienele bogate poartă Cunoscătorii acestor ţinuturi ştiu tuturor cauzelor româneşti din acest
copilul în braţe şi îl încarcă cu bine, cât de frumos era reprezentat ţinut, /. Popa, — parohia a obţinut
podoabe de aur şi pietri scumpe, în trecut elementul românesc în recunoaşterea dela forurile compe
care valorează averi întregi. secuime. O dovadă grăitoare în a- tente, şi dupăce în una din şalele
In multe privinţe vedem adeseori ceasta privinţă siţnt bisericile ro şcoalei.primare de stat, au instalat
aplicate sistemele de mai sus şi la mâneşti cari şi acum îşi mai înalţă o capelă provăzută cu un altar care
poporul nostru. Şi este semnificativ turnul lor spre cer, dar cari din denotă un deosebjt gust al frumo
faptul că la toate popoarele amin lipsa de credincioşi, stau părăsite, sului. — la 11 Maiu, a avut loc actul
tite mai sus lipseşte leagănul, o drept up- memento. Nu mai puţin de sfinţire.
invenţie puţin norocoasă, care con dovedeşte că Secuimea era împe La ora 10 a. m., când cei patru
tribuie desastruos asupra creerului
copilului. Şi mai puţină idee au
aceste mame de cărucioarele mo
derne, cari au o influenţă dăună
toare nu numai pentru copilul pe
care îl adoarme oboseala creerului
sdruncinat, dar strică şi mame
lor silite să săvârşească o gimnas
tică puţin edificătoare până isbu-
tesc să vadă copilul adormit.
Şi nu cunosc aceste mame ni:i
celelalte mijloace coercitive, ca mac,
rachiu, pâne muiată în vin şi alte
medicamente, cu cari multe femei
nenorocesc bietele fiinţe nevino
vate.
Mama adevărată nu cruţă oste
neala, se lipseşte de multe como
dităţi, dar îşi ocroteşte copilul cu
abmgaţiune sfântă, şi dacă altceva
nu-i poate da, îi dă o minte sănă
toasă şi un suflet sănătos într’un
trup tot aşa de sănătos şi poate
avea mângăerea că şi*a împlinit da
toria de mamă cu sfinţenie.
Banchetul ce a avut loc la 11 Maiu cu ocaziunea sfinţirei capelei ort. rom. din
Cristurul secuesc. 1. Dl C. Tănăsescu deputat; 2. Păr. I. Munteanu adm. protop.;
Răspândiţi foaia poporală 3. DI Gh. Andrraş prefect; 4. Dl I. Popa preot; 5. Dl I. N stor revizor şcolar;
„Lumea şi Ţara" 6. Dl Anastasiu adm. fin.
care apare în Cluj sub direcţia
striţată cu Români, şi numele de preoţi : Popa din Orheiu, Dan din
Dlui Dr. Sebastian Bornemisa.
familii româneşti, ce le întâlneşti Şoard, Marcu din Săcel şi Zichil
dealungul şi dealatul Secuimei, b. o.: din Feleag în frunte cu adm. pn-
Mircea, Pavel, Bucur, Musca, Radu, topopesc păr. /. Munteanu din Si
Florea etc. etc. ghişoara, au început să celebreze
Acţiunea de desnaţionalizare inau în sobor, capela era deja tixită.
gurată sub Maria Terezia, şi conti Aranjamentul frumos al capelei, şi
nuată cu toate mijloacele puterii de curăţenia au făcut o vădită impresie
stat de deţinătorii regimului trecut, plăcută. Cântecele noastre bisericeşti
— au adus însă peirea aproape to par’că au pătruns mai adânc în
tală a Românilor din Secuime. inimi ca altă dată, asemenea şi ra
Fiind în deplină cunoştinţă a a- zele soarelui erau mai încântătoare
cestor lucruri, puţinii Români din ca în alte zile. Cântecul duios al
localitate — în cea mai mare parte preoţilor, răspunsurile melodioase
funcţionari — având ca iniţiator pe ale cântăreţilor, fumul tămâiei şi
inimosul director al şcoalei primare mirosul liliacului, toate s’au îmbinat
de stat P. Poştoiu, îndată după în într’o rugăciune cătră cerescul pă
tronarea regimului român, au început rinte.
/